Economistul-șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, a avertizat că creșterea accelerată a prețurilor la petrol și gaze naturale va menține inflația în zona euro la niveluri ridicate. Conform acestor previziuni, inflația ar putea intra în intervalul țintă de 2% abia spre jumătatea anului 2027. Această perspectivă indică faptul că șocul energetic va genera efecte de runda a doua, menținând prețurile pe o pantă ascendentă pentru o perioadă prelungită de timp.
Philip Lane a subliniat că, deși până în prezent nu s-a observat o propagare directă a costurilor de la petrol și gaze către alte categorii de prețuri, situația ar putea schimba cursul mai târziu în acest an. Oficialul BCE a menționat că presiuni vor apărea probabil asupra prețurilor la alimente, la energia în general, inclusiv la electricitate, și la bunurile de consum. În schimb, se estimează că presiunile asupra prețurilor serviciilor ar trebui să rămână relativ moderate.
Situația combustibililor rămâne critică, având în vedere că prețurile la pompă în Uniunea Europeană au atins niveluri record. Din februarie, benzina s-a scumpit cu o medie ponderată de 29%, în timp ce motorina a înregistrat o creștere de până la 40%. În acest context, rata inflației în sectorul energetic din zona euro a ajuns la 14,3% în luna august. Banca Centrală Europeană estimează că prețurile la motorină ar putea atinge un vârf până în octombrie.
Scenariul de bază al BCE prevede o creștere constantă, dar modestă, a economiei europene, cu condiția ca șocul energetic să nu se intensifice în această toamnă. Philip Lane a precizat că un șoc mai amplu ar putea frâna activitatea economică, însă cheltuielile publice pot acționa ca un factor de susținere. Printre aceste măsuri se numără pachetul Germaniei pentru infrastructură și industria militară, precum și programul Next Generation EU.
În ceea ce privește finanțele publice, Lane a observat că Germania are marja fiscală necesară pentru un deficit bugetar de aproximativ 5% din PIB. Programul Next Generation EU este văzut ca o resursă distinctă, deoarece implică fonduri europene specifice, ceea ce reduce semnele de întrebare privind sustenabilitatea datoriei. Totuși, economistul a avertizat că impulsul generat de aceste cheltuieli publice este de natură temporară și se va estompa treptat în viitor.
Contextul economic european este marcat de monitorizarea strictă a deficitelor bugetare în cadrul Uniunii Europene. În acest sens, Italia rămâne sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, o situație care subliniază fragilitatea financiară a unor state membre în fața presiunilor inflaționiste și a necesității de a menține echilibrul fiscal în perioada de volatilitate energetică.