Economistul Adrian Negrescu avertizează că blocajul politic de patru luni din România transformă incertitudinea într-un cost economic major. Lipsa unui guvern cu drepturi depline este identificată ca principalul factor care afectează economia, generând riscuri pentru stabilitatea financiară a țării. Analistul subliniază că sursa principală a problemelor nu mai este externă, ci provine direct din Parlamentul de la București, afectând sectoare precum industria, investițiile în apărare sau piața muncii.
Situația guvernamentală actuală este marcată de un premier, Siegfried Mureșan, care nu are sprijinul celui mai mare partid, PSD. Deoarece PSD a anunțat că nu va vota cabinetul, iar UDMR recunoaște că fără acest partid nu se pot obține cele 233 de voturi necesare, alegerile anticipate devin scenariul cel mai probabil. Această criză de guvernare apare după ce un premier desemnat s-a retras înainte de vot și un al doilea a fost respins de Parlament.
Proiecțiile pentru anul 2026 indică o economie care ar putea stagna, cu un PIB situat între −1,2% și −0,1%. Adrian Negrescu menționează că investițiile reale ar putea scădea cu până la 6%, ceea ce îngrijorează capacitatea țării de a reduce deficitul. În acest context, inflația ar putea rămâne la niveluri de 6–7%, iar dobânda de politică monetară ar putea fi menținută la 6,50%, făcând creditele scumpe pentru familii și firme.
Un risc critic identificat este retrogradarea ratingului de credit al României în categoria „junk”, un eveniment care ar putea avea un prag de probabilitate de peste 50%. Adrian Negrescu explică faptul că o astfel de notă ar obliga fondurile care cumpără doar obligațiuni de investiție să vândă titlurile românești. Rezultatul ar fi un stat care se împrumută mai scump, alături de băncile și companiile, afectând cursul de schimb al leului și prețurile la importuri.
Impactul economic este vizibil și prin numărul de insolvențe, care a ajuns la 3.855 de firme în primul semestru, cel mai mare nivel din ultimii opt ani. De asemenea, există zeci de mii de companii cu datorii restante la stat. Economistul avertizează că pierderea ratingului nu se repară imediat după instalarea unui guvern, deoarece recâștigarea credibilității ar putea dura ani de zile, afectând bugetele alocate pentru spitale, școli și autostrăzi.
Ratingul de credit al unei țări este un indicator esențial care reflectă capacitatea statului de a-și onora datoriile. Agențiile de rating, precum Fitch sau S&P, evaluează riscul de neplată, iar o scădere a acestuia în categoria de investiții (investment grade) către cea de speculație (junk) crește semnificativ costurile de finanțare pentru întregul ecosistem economic, de la guvern la cetățeanul de rând.