Conferința ONU privind schimbările climatice, COP31, debutează luni, 9 noiembrie, la Antalya, în Turcia, unde reprezentanți din aproape 200 de țări vor participa la două săptămâni de negocieri. Reuniunea are loc într-un moment tensionat, fiind influențată de războiul din Iran și de retragerea Statelor Unite din cooperarea internațională în domeniul climei. Pe lângă aceste factori geopolitici, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale pune o presiune suplimentară asupra sistemelor energetice globale prin creșterea cererii de electricitate.
Securitatea energetică a devenit o prioritate majoră pentru numeroase guverne, în special din cauza perturbărilor transporturilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz. Aceste incidente au determinat creșterea prețurilor combustibililor și o căutare intensă a unor surse alternative de aprovizionare. Războiul din Iran a accentuat divergențele dintre state, forțând unele țări asiatice să își majoreze utilizarea cărbunelui sau să pregătească extinderea producției de electricitate pe baza acestui combustibil fosil.
Turcia propune o strategie ambițioasă care vizează electrificarea a peste o treime din economia mondială până în anul 2035, de la nivelul actual de aproximativ o cincime. Președinția COP31 solicită statelor membre să susțină acest obiectiv prin angajamente internaționale clare. Totuși, inițiativa de a înlocui tehnologiile pe bază de combustibili fosili cu alternative electrice a fost criticată de organizațiile de mediu, deoarece nu impune ca energia electrică suplimentară să provină din surse cu emisii reduse de carbon.
Ankara utilizează evenimentul pentru a atrage investiții verzi și pentru a dezvolta parteneriate internaționale în finanțarea tranziției energetice. Biroul Prezidențial pentru Investiții și Finanțe din Turcia a anunțat un program amplu de întâlniri cu investitori și instituții financiare. Un punct central este panelul de pe 13 noiembrie, organizat împreună cu YASED, care va aborda tendințele globale ale investițiilor verzi și politicile pentru atragerea capitalului străin în proiecte climatice.
Burak Dağlıoğlu, șeful Biroului Prezidențial pentru Investiții și Finanțe, subliniază că transformarea obiectivelor climatice în proiecte finanțabile depinde de mobilizarea capitalului și a tehnologiei. În perioada 2022–2025, instituția turcă a sprijinit 94 de proiecte verzi, cu o valoare cumulată de 8,4 miliarde de dolari, care au generat un potențial de 25.589 de locuri de muncă. Investițiile ecologice sunt acum unul dintre cele opt profiluri prioritare în Strategia Turciei privind investițiile străine directe pentru perioada 2024–2028.
Agenda conferinței include și discuții despre infrastructura financiară digitală, cu participarea guvernatorului Băncii Centrale a Turciei, Fatih Karahan, și a viceguvernatorului Bundesbank, Sabine Mauderer. Aceștia vor analiza rolul inteligenței artificiale și al sistemelor de plăți instantanee în îmbunătățirea accesului la finanțare. Companiile internaționale solicită în acest context un cadru de politici predictibil, pentru a transforma proiectele de adaptare climatică în investiții viabile financiar și pentru a asigura încrederea necesară în procesul de decarbonizare.