Summitul COP31, care are loc în Antalya între 9 și 20 noiembrie, pune în prim-plan nevoia de accelerare a tranziției energetice globale. Într-un context marcat de tensiuni geopolitice și de volatilitatea prețurilor la hidrocarburi, Australia și Turcia, care copreșiedz conferința, au lansat inițiativa „35-35”. Această propunere vizează atingerea unui obiectiv ambițios prin care energia electrică să reprezinte 35% din consumul final de energie la nivel mondial până în anul 2035.
Obiectivul propus de cei doi copreședinți de la summit se concentrează pe extinderea electrificării în orașe, în sectorul industrial și în diverse aspecte ale vieții cotidiene. Murat Kurum, ministrul turc al Mediului, a subliniat că această măsură constituie cel mai important pilon pentru reducerea emisiilor de carbon. Totodată, Chris Bowen, ministrul australian pentru schimbări climatice și energie, a argumentat că utilizarea energiei solare oferă o independență pe care rutele de tranzit ale hidrocarburilor, precum Strâmtoarea Ormuz, nu o pot garanta.
Negocierile de la Antalya se anunță dificile, deoarece statele trebuie să se acorde asupra surselor care vor alimenta această creștere a electrificării. Există o bătălie terminologică între susținătorii energiei „curate”, care includ și energia nucleară, și cei care promovează energia „verde”, bazată exclusiv pe surse regenerabile. Gaïa Febvre, din organizația Réseau Action Climat (RAC), a avertizat că succesul depinde de capacitatea de a asigura un consens între aceste actually și cei care doresc să păstreze combustibilii fosili în mixul energetic.
Situația actuală a consumului global arată că energia electrică reprezintă aproximativ 23% din consumul final de energie, conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie. Japonia a depășit deja pragul de 35%, în timp ce China se apropierea de 30%, iar Uniunea Europeană și Statele Unite se situează în jurul valorilor de 23% și 22%. Analizele realizate de Climate Action Tracker sugerează că, fără schimbări de politică, ponderea electricității ar ajunge la doar 28% până în 2035, ceea ce face obiectivul „35-35” o provocare majoră.
O altă problemă critică este gestionarea cererii tot mai mari de energie, determinată de utilizarea sistemelor de aer condiționat și de necesarul centrelor de date pentru inteligența artificială. Gaïa Febvre a menționat că nu este suficient doar să adăugăm resurse noi, ci este necesar un plan concret de economisire a energiei pentru a înlocui definitiv combustibilii fosili. Tranziția trebuie să fie echitabilă, implicând atât investiții masive din partea sectorului privat, cât și sprijin pentru statele din Sudul Global.
În contextul actual, obiectivele climatice globale par tot mai greu de atins, conform raportului ONU publicat pe 21 octombrie. Dacă politicile actuale nu sunt modificate, lumea se îndreaptă spre o creștere a temperaturii medii globale de 2,8 grade Celsius până în anul 2100. Această prognoză depășește semnificativ limita de 1,5 grade Celsius stabilită prin Acordul de la Paris în 2015, subliniind urgența adoptării unor măsuri concrete de decarbonizare și electrificare.