Emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene au înregistrat o scădere de 1,6% în anul 2025 față de perioada precedentă, conform unui raport climatic publicat de Comisia Europeană la 9 noiembrie 2026. România face parte din grupul celor opt state membre în care bilanțul emisiilor a crescut, deși țara a înregistrat o reducere a emisiilor brute. Această evoluție este determinată de o scădere mai pronunțată a absorbțiilor de carbon din sectorul utilizării terenurilor și al silviculturii.
În România, procesul de diminuare a absorbțiilor nete de carbon din sectorul LULUCF a depășit câștigul obținut prin reducerea emisiilor brute. Această situație nu indică, în mod automat, o creștere a emisiilor venite din partea fabricilor sau a centralelor electrice. Raportul precizează că datele sunt provizorii și descriu evoluția bilanțului național, fără a reprezenta o constatare oficială a încălcării obligațiilor climatice de către statul român.
La nivel european, emisiile nete au scăzut în 19 state membre, în timp ce în opt țări au crescut. România s-a situat în categoria celor cu una dintre cele mai mici creșteri ale emisiilor nete, alături de Ungaria, Austria, Belgia și Țările de Jos. În contrast, cele mai mari majorări au fost observate în Italia, cu 5,8%, și în Portugalia, cu 4,2%. La polul opus, Slovenia și Suedia au înregistrat scăderi semnificative de 13,7% și 11,3%.
Comisia Europeană va solicita planuri corective pentru nouă state: Austria, Croația, Ciprul, Germania, Italia, Irlanda, Lituania, Malta și Suedia. România nu este inclusă în această listă de țări care trebuie să prezinte măsuri suplimentare în termen de trei luni. Această procedură este legată de Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR), care monitorizează sectoare precum transportul, clădirile și agricultura, fiind un mecanism distinct de analiza emisiilor nete de carbon.
În ceea ce privește finanțarea, veniturile din licitarea certificatelor EU ETS au ajuns la 43,2 miliarde de euro în 2025, reprezentând o creștere de 11%. Din această sumă, 23,9 miliarde de euro au fost returnate direct către statele membre pentru a sprijini procesele de decarbonizare. Wopke Hoekstra a subliniat necesitatea accelerării investițiilor în tehnologii curate pentru a asigura competitivitatea și reducerea dependenței de combustibili fosili importați.
Evoluția emisiilor nete din Uniunea Europeană se încadrează într-un context de desuetudine a emisiilor față de nivelurile din 1990, când acestea erau cu 39% mai mari. În aceeași perioadă, economia europeană a cunoscut o expansiune majoră, PIB-ul crescând cu 74%. Agenția Europeană de Mediu estimează că, dacă se implementează măsurile planificate, reducerea emisiilor poate ajunge la 54% până în 2030, fiind însă sub ținta de minim 55% stabilită de UE.