Un nou raport elaborat de Climate Impact Lab, un grup de cercetare din cadrul Universității din Chicago, avertizează asupra impactului fenomenului Super El Niño asupra sănătății umane. Cercetătorii estimează că acest fenomen ar putea fi asociat cu aproximativ 451.000 de decese suplimentare provocate de căldură la nivel mondial în perioada septembrie 2026 – februarie 2027. Această cifră apare pe fondul unei creșteri medii a temperaturii globale de 1,2 grade Celsius, într-un context de schimbări climatice care accelerează riscurile extreme.
Analiza detaliată arată că, în intervalul specific de șase luni, între septembrie 2026 și februarie 2027, se estimează aproximativ 239.000 de decese suplimentare, cu o marjă de eroare de circa 11.000 de cazuri. Dacă prognozele se confirmă și fenomenul va persista până în primăvara anului 2027, numărul total de victime ar putea crește semnificativ. Acest lucru se datorează faptului că temperaturile peste medie și efectele lor sunt așteptate să continue și în lunile iunie și iulie, extinzând perioada de risc.
Regiunile afectate prezintă profiluri de vulnerabilitate diferite, însă Africa și Asia de Sud-Est sunt printre cele mai expuse. Nigeria este țara cu cel mai mare risc, având aproximativ 31.000 de decese estimate, urmată de Sudan cu 17.500 și Niger cu 10.000 de victime. În Asia de Sud-Est, Filipine, Vietnam, Thailanda și Cambodgia ar putea înregistra împreună circa 19.400 de decese, în timp ce Indonezia ar putea pierde aproximativ 19.300 de persoane din cauza căldurii extreme.
Alte țări cu impact semnificativ includ India, cu 15.800 de decese estimate, și Brazilia, cu 13.300 de victime suplimentare. În Europa, Italia ocupă locul 49 în clasamentul riscurilor, raportul estimând aproximativ 780 de decese cauzate de temperaturile ridicate. Cercetătorii subliniază că perioada de vârf a deceselor variază regional, însă pentru Nigeria și Indonezia, cele mai multe victime sunt estimate pentru intervalul decembrie 2026 – februarie 2027, oferind o fereastră de intervenție pentru organizațiile umanitare.
Echipa de cercetare a luat în calcul factori precum clima locală, capacitatea de adaptare și vulnerabilitatea populației. Persoanele vârstnice, copiii mici și cei cu boli cardiovasculare sau respiratorii sunt cei mai expuși stresului termic necompensabil. Tamma Carleton, una dintre autorii studiului, a subliniat necesitatea mobilizării imediate pentru a implementa instrumente de protecție, evitând astfel ca temperaturile extreme de astăzi să devină o stare de urgență permanentă în următoarele două decenii.
Fenomenul El Niño reprezintă faza caldă a ciclului El Niño - Oscilația Sudică (ENSO), care descrie interacțiunea dintre atmosferă și ocean în Pacificul tropical. Această fază contribuie temporar la creșterea temperaturii medii globale, amplificând încălzirea deja cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră. El Niño ar urma să atingă punctul maxim de intensitate spre sfârșitul anului 2026, moment în care încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial va fi cea mai pronunțată.