Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a declarat că Ungaria nu a notificat România, conform prevederilor Convenției Espoo, cu privire la proiectul de construire a unui prag submersibil pe Dunăre. Această lucrare este necesară pentru asigurarea apei pentru sistemul de răcire al Centralei Nucleare Paks. Autoritățile române avertizează că măsurile care determină creșterea nivelului apei în amonte ar putea avea efecte negative asupra nivelului Dunării în aval, inclusiv pe teritoriul României.
Ungaria a transmis o informare prin email, pe data de 13 august 2026, către statele Părți ale Convenției pentru protecția fluviului Dunărea. Această comunicare a vizat măsurile adoptate pentru alimentarea cu apă a Centralei Nucleare de la Paks, din cauza nivelului extrem de scăzut al apelor. O primă intervenție imediată a inclus scufundarea a două barje de 80 de metri, însă soluția tehnică principală va fi construirea unui prag submersibil pe sectorul dintre canalele de apă rece și apă caldă.
În urma acestor evenimente, pe 26 august 2026, s-a desfășurat o reuniune extraordinară a șefilor de delegație din cadrul ICPDR, cu participarea României. Tematica centrală a discuțiilor a fost seceta și debitele scăzute care afectează bazinul hidrografic al Dunării. Această situație de secetă severă are un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice, dar și asupra unor sectoare economice critice, precum producția de energie și navigația fluvială.
România a subliniat în cadrul reuniunii necesitatea unei cooperări consolidate și a schimbului de informații în timp util din partea țărilor din amonte. Reprezentanții români au insistat ca ICPDR să joace un rol de coordonare pentru gestionarea consecințelor negative și prevenirea conflictelor. De asemenea, s-a remarcat importanța asigurării unei disponibilități suficiente de apă pentru funcționarea sigură a centralelor nucleare de pe întreg bazinul fluviului.
Deși construcția unui prag de fund cu un volum de peste 110.000–145.000 de metri cubi de piatră ar fi supusă procedurilor Espoo, Ungaria a invocat regimul de forță majoră. Autoritățile ungare au argumentat că starea de urgență climatică impune prioritizarea securității energetice în fața procedurilor administrative de mediu. Totuși, Ungaria rămâne responsabilă pentru orice efect negativ transfrontalier care s-ar putea manifesta în aval în perioada următoare.
Cooperarea în gestionarea apelor din bazinul Dunării este coordonată de Comisia Internațională pentru protecția fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena. Această convenție reunește 14 state Părți, printre care România, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Croația și Austria. Organismul funcționează ca principalul mecanism de decizie pentru protecția și gestionarea sustenabilă a resurselor hidrografice din această regiune europeană.