Băncile din România operează cu o marjă de dobândă netă mai mică decât instituțiile financiare din Polonia și Ungaria, conform unei analize publicate de Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România (Federația Patronală FinBan). Instituția a utilizat date oficiale furnizate de Banca Centrală Europeană (BCE) și de Banca Națională a României (BNR) pentru a evalua performanța pieței de retail banking. Rezultatele vin într-un moment în care sectorul bancar este vizat de o investigație a Consiliului Concurenței.
Analiza realizată de Federația Patronală FinBan arată că, în ultimul deceniu, băncile românești au lucrat cu marje de profit mai reduse, în ciuda faptului că România prezintă cel mai ridicat risc de țară dintre cele trei piețe comparate. Diferența dintre dobânda aplicată creditelor pentru locuințe și cea oferită depozitelor a fost, în medie, de 2,52 puncte procentuale în România. La același capitol, Ungaria a înregistrat o medie de 2,56 puncte procentuale, în timp ce Polonia a avut o marjă de 3,18 puncte procentuale.
Sectorul creditelor ipotecare reprezintă zona cu cea mai mică marjă de profit din grupul de țări analizat. România ocupă primul loc în acest clasament de 18 luni consecutiv, indicând o presiune constantă asupra profitabilității acestui segment. De exemplu, în luna iulie 2026, diferența dintre creditul ipotecar și depozit a fost de doar 1,31 puncte procentuale în România, comparativ cu 1,87 în Cehia, 3,13 în Ungaria și 3,27 în Polonia.
Evoluția riscului de țară rămâne un factor critic pentru stabilitatea financiară a instituțiilor de credit. România are un CDS pe cinci ani de aproximativ 140 de puncte de bază, o cifră semnificativ mai mare decât cele de 65 de puncte în Ungaria și 50 de puncte în Polonia. În ciuda acestui risc ridicat și a faptului că dobânda-cheie a BNR de 6,50% este cea mai mare dintre cele patru țări menționate, marjele bancare rămân sub nivelul celor din regiune.
Protecția consumatorilor este influențată de structura produselor de creditare oferite pe piață. Aproape 89% din noile credite de consum au dobândă fixă pe întreaga durată, o creștere față de nivelul de 68% înregistrat în ianuarie 2024. Această structură indică faptul că băncile au preluat o parte semnificativă din riscul de dobândă, oferind rate mai bine protejate în fața eventualelor creșteri ale costurilor de finanțare, într-un context în care creditul de consum s-a ieftinit de patru ori mai rapid decât au scăzut dobânzile la depozite.
Monitorizarea marjelor de dobândă este un proces constant în cadrul Uniunii Europene, unde autoritățile de supraveghere urmăresc echilibrul dintre profitabilitatea instituțiilor financiare și protecția clienților. În România, indicatorii de risc de țară și politicile monetare ale BNR influențează direct costul banilor, determinând modul în care băncile gestionează diferența dintre dobânzile percepute de la debitori și cele plătite către deponenți.