Investitorul Felix Docuz a decis să reducă semnificativ ponderea activelor deținute pe piața de capital din România, argumentând că piața locală este supraevaluată. Această decizie de reechilibrare a portofoliului a fost luată pe fondul creșterii riscurilor, atât de natură internă, cât și de natură geopolitică. Felix Docuz a explicat că strategia sa de alocare s-a schimbat de la începutul anului pentru a proteja capitalul de o posibilă volatilitate.
La începutul anului, Felix Docuz deținea o alocare de 80% către România și 20% către alte piețe, însă în prezent portofoliul său este compus din doar 40% România și 60% din piețe globale sau ETF-uri. Reducerea expunerii a fost realizată gradual, prin vânzarea de acțiuni la Digi și, ulterior, la Premier Energy. Această mișare a fost dictată de evaluarea indicelui BET, care a indicat o supraevaluare a pieței în contextul creșterilor recente.
Pe parcursul anului, piața de capital a cunoscut o creștere a numărului de investitori de retail, ceea ce se reflectă în fluxurile de capital către ETF-uri și fonduri mutuale. Conform datelor de la BVB și Fondul de Compensare a Investitorilor, valoarea medie zilnică tranzționată a ajuns la aproximativ 122 de milioane de lei, fiind dublă față de anul precedent. Această intrare masivă de investitori de retail este văzută ca un factor care ar putea crește volatilitatea pe piață.
Riscurile menționate de Felix Docuz includ atât elemente interne, precum discuțiile privind legea salarizării și deficitul bugetar, cât și factori externi precum războiul din Iran. Tensiunile geopolitice și prețul petrolului sunt văzute ca elemente care pot acționa ca un catalizator pentru inflație. Aceste factori pot influența direct rata la care guvernul se împrumută și, în final, pot impacta evaluările acțiunilor de pe bursa locală.
La nivel macro, Banca Centrală Europeană a decis să majoreze dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, pe fondul inflației accentuate de problemele geopolitice. Factori precum seceta de pe Dunăre și războiul din estul Europei contribuie la creșterea prețurilor. În acest context, presiunea asupra inflației rămâne un element critic pentru stabilitatea economică, influențând și capacitatea de finanțare a statului prin costuri mai mari de împrumut.
Evoluția inflației rămâne un subiect de atenție, având în vedere că România se confruntă cu necesitatea de a evita revenirea la dezechilibrele economice anterioare. În timp ce unele analiști monitorizează efectele corecției fiscale asupra deficitului și a inflației, contextul global rămâne instabil. Tensiunile geopolice internaționale continuă să modeleze parțial parcursul indicatorilor macroeconomici, afectând atât piețele de capital, cât și stabilitatea prețurilor la nivel local.