Agenția americană de rating Moody’s a decis retrogradarea ratingului Poloniei la nivelul A3, vineri seară. Această decizie reprezintă un eveniment fără precedent pentru Polonia în ultimii douăzeci și patru de ani, marcând o schimbare majoră în evaluarea riscului de credit. Prin această mișcare, Moody’s se aliniază pozițiilor agențiilor Fitch și S&P, reflectând o scădere a încrederii investitorilor în stabilitatea financiară a statului polonez.
Piețele financiare au reacționat deja înainte de acest semnal oficial, prin creșterea randamentelor obligațiunilor poloneze pe termen de 10 ani, care au depășit pragul de 6%. Această evoluție indică faptul că Polonia se împrumută cu costuri foarte ridicate, o situație comparabilă doar cu cea a României în cadrul Uniunii Europene. În contrast, vecinii polonezi prezintă indicatori mai buni, precum Cehia, care are un randament de 5,2%, sau chiar Ungaria, care este mai puțin penalizată de piețe.
Situația bugetară este marcată de un deficit care, în anul 2027, va depăși 6% din PIB pentru a treia an consecutiv. Această tendință reprezintă o schimbare radicală față de perioada de dinaintea anului 2020, când administrația finanțelor publice era considerată responsabilă. Economistul Marcin Mrowiec de la firma Grant Thornton avertizează că riscul de a se lovi de un zid financiar este cel mai mare pericol pentru economia Poloniei, deoarece nu există un plan complex pe termen lung.
Eforturile guvernului condus de Donald Tusk pentru echilibrarea bugetului sunt limitate, deoarece majoritatea măsurilor au fost blocate de veto-ul președintelui Republicii. Chiar dacă ar fi implementate, acestea ar acoperi doar 10% din necesarul de reducere a deficitului. Consiliul fiscal a emis o evaluare severă, subliniind un dezechilibru profund și de durată, acuzând guvernul că nu utilizează conjunctura economică favorabilă pentru a redus deficitul public.
Consecința directă a acestui deficit este creșterea masivă a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică. Consiliul fiscal estimează că aceste costuri vor ajunge la 3,1% din PIB în 2027, de la 2,6% în 2026, un raport mai mare decât cel din Franța, care este de 2,4%. Interesant este că contribuția dobânzilor la creșterea deficitului în 2027 este similară cu cea a cheltuielilor pentru apărare, care reprezintă doar un sfert din creșterea cheltuielilor statului.
Contextul internațional adaugă presiune suplimentară asupra economiei poloneze, în special prin riscurile de escaladare în Orientul Mijlociu. Tensiunile geopolitice pot afecta lanțurile de aprovizionare și sectorul energetic, alimentând inflația și presiunea asupra piețelor de obligațiuni. Într-un mediu global instabil, Polonia se confruntă cu dificultăți de gestionare a datoriei într-un moment în care costurile de finanțare sunt în creștere constantă.