O companie de producție de beton din județul Suceava este vizată de o investigație a ANAF, după ce s-a descoperit un volum masiv de activitate nefiscalizată. În decurs de aproximativ doi ani și jumătate, firma a produs și a comercializat 36.350 de metri cubi de beton care nu au fost declarate oficial. Această cantitate este echivalentă cu aproximativ 4.000 de transporturi efectuate cu betoniere, generând venituri care depășesc 15,33 milioane de lei.
Ancheta fiscală a pornit de la o discrepanță majoră între consumul real de materii prime și datele din contabilitatea firmei. Sistemele automate de producție, care funcționează independent de evidențele contabile, au înregistrat un consum de 26.360 de tone de ciment pentru producția a 81.420 de metri cubi de beton. Totuși, în actele financiare ale companiei figura un volum de 36.730 de tone de ciment, evidențiind o diferență de 10.370 de tone nejustificate.
Algoritmii de risc ai autorităților au identificat neregularitățile prin combinarea a trei semnale specifice de monitorizare. Acestea au inclus transportul de agregate minerale care nu a fost declarat în sistemul RO e-Transport, deconturi de TVA incomplete și posibile probleme în aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit. Combinația acestor elemente a permis identificarea tiparului de fraudă, deși fiecare semnal în parte putea avea o explicație legală separată.
Controlul efectuat de inspectori a confirmat practicile de evitare a impozitelor și a evidențelor oficiale. La fața locului, reprezentanții firmei au recunoscut că realizau vânzări ocazionale de beton către persoane fizice fără a înregistra veniturile în sistem. În plus, inspectorii au descoperit la momentul controlului o sumă de 6.000 de lei cash, care nu era însoțită de nicio documentație justificativă pentru posesia acestui numerar.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la 6,44 milioane de lei, reflectând impactul economic al activității paralele desfășurate de companie. Această situație pune în evidență modul în care analiza de risc funcționează retroactiv pentru a detecta anomaliile de consum. Deși sistemul RO e-Transport este conceput pentru monitorizarea în timp real a mărfurilor pe drumurile din România, în acest caz, analiza de risc a intervenit după ce volumul de tranzacții a fost deja înregistrat.
În contextul monitorizării economice din România, se observă că sistemele de control, precum cele de risc fiscal, sunt esențiale pentru combaterea evaziunii. Deși instrumente precum RO e-Transport sunt lansate pentru prevenție, cazurile de nereguli în deconturile de TVA sau în aplicarea scutirilor de profit rămân puncte de control activ pentru autorități. Aceste mecanisme de supraveghere încearcă să reducă disparitățile dintre consumul real de materii prime și declarațiile oficiale.