Instabilitatea politică de la nivelul Guvernului reprezintă un risc major pentru ratingul suveran al României, conform celor de la Fitch. Dacă situația actuală de blocaj se prelungește, țara ar putea fi retrogradată la categoria „junk”, avertizează Malgorzata Krzywicka, analist în cadrul agenției. Menținerea actualului calificativ depinde de capacitatea statului de a prezenta o traiectorie fiscală credibilă și de a reduce deficitul bugetar într-un mod previzibil.
Procesul de formare a unui nou executiv este marcat de dificultăți, în contextul unui legislativ fragmentat. Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, însă acesta trebuie să își construiască echipa și să obțină votul Parlamentului. Un nou eșec în această etapă ar putea amplifica riscurile pentru bugetul de stat și ar putea prelungi incertitudinea care afectează predictibilitatea fiscală a României.
Fitch a menținut la sfârșitul lunii iulie ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, fiind ultima treaptă din categoria investițiilor recomandate. Malgorzata Krzywicka subliniază că fiecare săptămână de criză adaugă dificultăți menținerii acestui statut, deoarece procesul de ajustare, care trebuia să fie o remaniere scurtă, s-a prelungit de la primăvară până în prezent. România are nevoie de o ajustare fiscală de aproximativ 1,5 puncte procentale din PIB pentru a stabiliza datoria publică.
Evoluția deficitului este un indicator critic, agenția estimând pentru anul 2026 un deficit de aproximativ 5,9% din PIB, sub pragul de 6,2% stabilit de guvern. Deși deficitul a scăzut față de nivelul de 9,3% din 2024, este esențială prezentarea unei traietorii către un deficit de 3% din PIB. Îmbunătățirea colectării taxelor este considerată o soluție cheie, deoarece spațiul pentru noi reduceri de cheltuieli este limitat din cauza măsurilor de austeritate deja adoptate.
Pe lângă presiunea fiscală, economia este afectată de o creștere slabă și de inflație ridicată, aspecte care urmăresc cu atenție. Malgorzata Krzywicka menționează că o accelerare a economiei nu poate înlocui necesitatea ajustării bugetare, deoarece câștigurile economice sunt marginale față de amploarea deficitelor. În acest context, obligațiunile românești sunt deja tranzacționate la randamente apropiate de statele cu rating speculativ, România având cele mai mari costuri de finanțare din UE.
Situația financiară a României este monitorizată de mai multe agenții internaționale de credit. În timp ce Fitch pune accent pe nevoia de consolidare fiscală, S&P Global urmează să revizuiască ratingul țării la începutul lunii viitoare, iar Moody’s a confirmat anterior calificativul Baa3, menținând tot o perspectivă negativă. Această supraveghere este esențială pentru stabilitatea accesului statului la piețele de capital în perioade de incertitudine politică.