Indicatorii macroeconomici ai României prezintă un scenariu mixt, în care îmbunătățiri semnificative ale deficitului bugetar și ale inflației sunt încă înfruntate de un cost ridicat al riscului de țară. Analiza realizată de CC Tax Advisory evidențiază o scădere a deficitului bugetar cu 37% în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție este susținută de creșterea încasărilor din TVA, care au depășit cu 18,56 miliarde de lei nivelul înregistrat în primele șapte luni ale anului 2025.
În ciuda acestor progrese, costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriei suverane, măsurat prin credit default swap (CDS), a atins 144 de puncte de bază. Acest nivel este aproximativ dublu față de cel observat în cazul Omanului și al Indoneziei, conform datelor furnizate de CC Tax. Această situație indică faptul că, deși deficitul a coborât de la 3,99% din PIB în 2025 la 2,34% din PIB în perioada de șapte luni din 2026, percepția investitorilor asupra riscului rămâne una alertă.
Presiunea economică este vizibilă și prin randamentul obligațiunilor de stat. În prezent, randamentul obligațiunilor României în lei cu maturitatea de doi ani este de 6,52%, un nivel identificat ca fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această dinamică de finanțare pune presiune atât pe bugetul de stat, care trebuie să acopere necesarul de fonduri, cât și pe companii și populație, prin transmiterea condițiilor financiare în economia reală.
Inflația a cunoscut, de asemenea, o scădere, coborând de la peste 10% în iunie la 6,2% în august. Această evoluție a adus inflația sub nivelul dobânzii de politică monetară a Băncii Naționale a României pentru prima dată în peste un an. Totuși, CC Tax subliniază că aceste evoluții pozitive nu au dus încă la o scădere a primei de risc sau a costului de finanțare, menținând un mediu de incertitudine pentru investitori.
Contextul actual este marcat de o perioadă de ajustare fiscală, în care companiile operează într-un mediu cu cerere internă mai slabă și costuri de finanțare ridicate. Reducerea deficitului bugetar nu elimină automat presiunile asupra sectorului privat, mai ales în contextul unei politici fiscale orientate spre consolidare. Miza pentru perioada următoare constă în menținerea controlului asupra inflației și în recâștigarea încrederii investitorilor pentru a reduce costul de finanțare.
Evoluția indicatorilor de risc și de deficit este esențială pentru stabilitatea macroeconomică a țării. În timp ce veniturile din TVA au crescut și inflația a scăzut, randamentele titlurilor de stat rămân la niveluri superioare celor din restul Uniunii Europene. Această discrepanță între îmbunătățirea indicatorilor de venit și costul ridicat al datoriei suverane arată că procesul de ajustare macroeconomică este încă în desfășurare și nu este finalizat.