Valentin Tătaru, economist-șef în cadrul ING România, a analizat provocările bugetare pe care le va enfrenta statul român în perioada următoare. Analiza sa indică faptul că majorarea pensiilor planificată pentru 1 ianuarie 2027 va veni într-un context de rigiditate bugetară extremă. Această decizie fiscală este necesară pentru a compensa pierderile de putere de cumpărare, însă spațiul pentru noi cheltuieli mari rămâne limitat în cadrul bugetului de stat.
Situația pensionarilor este marcată de un interval de doi ani în care pensiile au fost înghețate. În această perioadă, inflația compusă a atins un nivel de aproximativ 20%, ceea ce a afectat semnificativ puterea reală de cumpărare a acestui segment de populație. Valentin Tătaru a subliniat că, deși majorarea este necesară pentru oameni și pentru stimularea consumului, procesul este complicat din cauza impactului inflației acumulate.
Pentru a gestiona acest scenariu fără a crește deficitul bugetar, economistul propune o strategie bazată pe reducerea investițiilor publice. Această măsură ar putea funcționa ca o supapă de siguranță pentru deficitul bugetar, oferind necesarul de fonduri pentru pensii. Valentin Tătaru consideră că această abordare este preferabilă față de tăierea cheltuielilor sociale, care ar avea un impact direct și negativ asupra cetățenilor.
Din punct de vedere macroeconomic, Valentin Tătaru observă că consumul generează o creștere economică mult mai rapidă decât investițiile. El estimează că scăderea investițiilor va reprezenta principala sursă pentru menținerea sau reducerea deficitului, în funcție de nivelul actual al acestuia. Dacă anul curent va înregistra un over-achievement semnificativ, eforturile pentru a atinge ținta de 5,1–5,2% deficit în strategia fiscal-bugetară ar putea fi mai ușoare anul viitor.
Gestionarea deficitului bugetar este un element central în strategia fiscală a României, care urmărește respectarea unor praguri specifice pentru stabilitatea economică. Obiectivele de deficit, precum cele menționate de Valentin Tătaru în intervalul de 5,1–5,2%, sunt esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru conformitatea cu normele de management fiscal. Echilibrul dintre cheltuielile sociale și investițiile de capital rămâne un punct critic în planificarea bugetară de stat.
În concluzie, strategia propusă de ING România sugerează o prioritizare a consumului și a protecției sociale prin sacrificarea unor proiecte de capital. Această mișcare ar putea permite statului să îndeplinească promisiunile de creștere a pensiilor fără a compromite stabilitatea fiscală generală a țării în perioada 2027.