Un nou sondaj realizat de INSCOP arată că o mare parte din populația României dorește o funcționalitate politică rapidă. Cetățenii susțin că formarea unui Guvern cu puteri depline este o prioritate, chiar dacă acest proces implică compromisuri între partidele politice implicate în negocieri. Rezultatele reflectă o dorință de pragmatism în fața blocajelor politice actuale.
Conform datelor colectate, 63,9% dintre respondenți consideră că este esențial ca partidele să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea Guvernului. Această majoritate este de acord cu ideea că partidele trebuie să facă anumite compromisuri pentru a debloca situația. În schimb, doar 26,8% dintre participanți sunt de părere că este mai important să se evite compromisurile, chiar dacă acest lucru ar prelungi durata formării Guvernului.
Impactul prelungirii perioadei de interimat este perceput cu îngrijorare de către o parte semnificativă a publicului. Aproximativ 52% dintre persoanele interrogate estimează că prelungirea stării de Guvern interimar va avea consecințe negative asupra țării, dintre care 32,4% sunt considerate foarte negative. O mică proporție de 14% crede că ar putea exista consecințe pozitive, în timp ce 5,9% nu au oferit un răspuns clar.
Analiza indică faptul că îngrijorările privind stabilitatea sunt mai intense în anumite segmente ale populației. Persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, rezidenții din București și cei care dețin studii superioare sunt cei care percep cel mai clar riscurile cauzate de prelungirea interimatului. Această tendință sugerează că nevoia de claritate în guvernare este o temă care depășește diferențele de profil socio-demografic sau de orientare politică.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, subliniază că publicul preferă pragmatismul în detrimentul rigidității politice. El menționează că prelungirea excesivă a interimatului este văzută ca o sursă de vulnerabilitate, nu doar ca o simplă tranziție. Timpul pierdut în procesul politic este perceput ca un cost care poate afecta serios susținerea electorală a partidelor implicate în aceste blocaje.
Cercetarea a fost realizată în perioada 1-7 septembrie 2026, utilizând metoda interviurilor telefonice CATI. Eșantionul de 1100 de persoane este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani din România, pe categorii socio-demografice precum sex, vârstă și ocupație. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de în încredere de 95%, utilizând un chestionar aplicat prin telefon.
context_missing: false