Investigația realizată de jurnaliștii de la Snoop a pus în evidență modul în care companii cu origine la Moscova, precum AdNow, utilizează reclamele pentru a colecta date și a finanța campanii de dezinformare. În raportul intitulat „Pirații digitali ai Kremlinului”, s-a subliniat modul în care infrastructura de publicitate este folosită pentru a propaga extremismul și conspirațiile în România, afectând siguranța digitală a utilizatorilor.
Procesul de restricționare a activității AdNow a început după ce un specialist de la Prebid.org a furnizat date tehnice către IAB Europe la începutul lunii mai. În consecință, pe 2_5 mai, IAB Europe a decis retragerea dreptului AdNow de a mai livra reclame prin sistemul centralizat de licitații în timp real. Totuși, jurnaliștii au identificat servere nedeclarate, precum nnowa[.]com, prin care reclamele continuă să fie distribuite în Uniunea Europeană.
Problema a fost cunoscută de autoritățile române încă din mai 2025, înainte de alegerile prezidențiale. În acea perioadă, ANCOM a emis un comunicat prin care avertiza publicul asupra dezinformării distribuite prin reclamele AdNow, MGID și AdsKeeper. Deși instituția cunoaște riscurile, aceasta susține că nu are competența de a investiga prelucrarea sau transferul de date personale, limitându-se la comunicarea de avertizări.
În martie 2026, DNSC a fost contactat de jurnaliștii de la Snoop pentru a vedea dacă există plângeri privind fraudele promovate de AdNow. Instituția a indicat o creștere continuă a fraudelor online și a menționat că solicitase deja ANCOM blocarea site-ului neotex[.]pro, un punct de destinație pentru reclamele de investiții frauduloase. Acest site a fost blocat efectiv abia după solicitarea de informații publice făcută de Snoop în martie.
În timp ce DNSC a raportat creșterea fraudelor, alte instituții au refuzat să ofere detalii despre investigații. SRI a comunicat faptul că informațiile solicitate sunt clasificate, în timp ce Poliția Română și Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu au oferit răspunsuri până la publicarea investigației. ANCOM, în schimb, a menținut poziția că informațiile despre alte solicitări primite de la instituțiile statului sunt clasificate.
Contextul securității digitale în România este marcat de o monitorizare constantă a fraudelor online, care au raportat o creștere în ultimul an. Instituții precum DNSC urmăresc evoluția acestor atacuri, însă blocarea infrastructurilor de fraudă depinde de coordonarea între autoritatea de reglementare a comunicațiilor și cele care gestionează securitatea cibernetică, într-un cadru în care procesarea datelor personale rămâne o problemă de competență juridică separată.