O echipă internațională de fizicieni, formată din cercetători din Israel, Marea Britanie și Germania, a realizat o descoperire fără precedent în istoria științei. Aceștia au reușit să observe direct un efect cuantic al gravitației, confirmând o predicție a teoriei lui Einstein în cadrul unui experiment complex. Studiul a fost publicat pe 2 septembrie 2026 în revista Science Advances, marcând un pas important în înțelegerea modului în care gravitația interacționează cu lumea microscopică.
Cercetarea a fost condusă de Universitatea Ben-Gurion din Negev, implicând și experți de la Universitatea din Oxford și Universitatea din Ulm. Printre participanți se numără și profesorul Sir Roger Penrose, laureat al Premiu Nobel. Experimentul a vizat testarea principiului echivalenței lui Einstein, care susține că gravitația ar trebui să dispară pentru un observator în cădere liberă. Fizicienii au demonstrat că acest principiu rămâne valid și atunci când este aplicat obiectelor cuantice, care se comportă ca undele.
Pentru a realiza acest test, echipa a construit un instrument special numit Interferometrul Galileo Cuantic. Această tehnologie a permis divizarea undei cuantice a unui atom de rubidiu în două căi distincte. O parte a undei a fost menținută staționară prin utilizarea unor câmpuri magnetice controlate, în timp ce cealaltă parte a fost lăsată să cadă liber sub influența gravitației. Această metodă a permis măsurarea diferenței de fază dintre cele două căi după reunirea lor.
Procesul a implicat utilizarea unor atomi ultrareci, manipulați în apropierea unei suprafețe de tip cip atomic. Profesorul Ron Folman de la Universitatea Ben-Gurion a explicat că experimentul combină o metodă complexă cu o interpretare teoretică de anvergă asupra unificării dintre gravitație și mecanica cuantică. Deși particulele cuantice au fost folosite anterior pentru măsurarea gravitației, aceasta este prima dată când se măsoară direct faza cuantică produsă de un obiect aflat în cădere liberă.
Experimentul a demonstrat că faza cuantică măsurată se potrivește exact cu predicțiile teoretice. Această reușită oferă indicii esențiale despre modul în care cele două mari cadre ale fizicii moderne, mecanica cuantică și teoria gravitației, pot fi unite. Deși aceste două domenii au funcționat până acum separat, rezultatele obținute în laborator oferă o conexiune directă între comportamentul atomilor și structura universului descrisă de Einstein.
Fizica modernă se fundamentează pe două piloni principali care descriu realitatea: mecanica cuantică, care explică comportamentul atomilor, și teoria gravitației, care explică corpurile în cădere. În prezent, fizicienii încă nu au reușit să creeze o singură teorie completă care să unească aceste două cadre. Această descoperire reprezintă un pas înainte în căutarea unei unificări teoretice între comportamentul obiectelor extrem de mici și legile gravitației la scară largă.