Argeș Biosud Cooperativă Agricolă planifică trecerea de la exportul de materii prime la procesarea propriu-zisă a recoltei, vizând produse precum făină, mălai sau pufuleți. Această strategie de dezvoltare urmărește creșterea valorii adăugate a producției agricole, în contextul în care în prezent compania livrează produse cu o valoare adăugată foarte mică către piețele externe. Directorul executiv al entității, Mircea Băluță, a subliniat necesitatea acestui pas pentru sustenabilitatea afacerii.
În prezent, cooperativa este formată din 41 de membri care operează o suprafață totală de circa 20.000 de hectare de teren agricol. Din acest total, aproximativ 30% reprezintă terenuri proprietate, restul fiind gestionate prin arendare. Membrii cultivă diverse recolte, printre care grâu, floarea-soarelui, rapiță, orz și porumb, deși producția de porumb este în scădere din cauza secetei și a schimbărilor climatice.
Capacitatea de depozitare a cooperativei a fost extinsă recent prin investiția unui nou siloz metalic de aproximativ 20.000 de tone, realizată printr-un proiect AFIR. Această nouă infrastructură aduce capacitatea totală de stocare la 62.000 de tone, permițând nu doar depozitarea întregii producții a membrilor, ci și oferirea de servicii de depozitare pentru alți fermieri din zonă. Anterior, un moment de creștere a fost achiziția silozului de la Costești, care a costat 1 mil. euro.
Evoluția economică a Argeș Biosud Cooperativă Agricolă a fost marcată de o creștere semnificativă, încheind anul trecut cu afaceri de 108 mil. lei, ceea ce reprezintă o majorare de 74%. Totuși, Mircea Băluță avertizează că procesarea a minim 30-40% din producție depinde critic de accesul la finanțări, fonduri europene sau dobânzi mai mici. Fără aceste resurse financiare, tranziția către industria de procesare va fi extrem de dificilă.
Sectorul agricol din România se confruntă cu provocări majore, inclusiv creșterea numărului de insolvențe, în special în rândul IMM-urilor. Această situație este alimentată de eliminarea unor facilități fiscale din agricultură și construcții, precum și de datoriile acumulate în perioadele de secetă prelungită. Fermierii români rămân vulnerabili din cauza lipsei de capitalizare, deși asocierea în cooperative poate oferi acces la prețuri mai mici și linii de finanțare specifice.
Agricultura modernă depinde tot mai mult de gestionarea riscurilor climatice și de infrastructura de irigații, care rămâne insuficientă în multe zone ale țării. Lipsa sistemelor de irigații stabile forțează fermierii să își adapteze culturile pentru a supraviețui perioadelor de secetă. Pe lângă factorii meteo, costurile ridicate pentru inputuri, precum îngrășămintele și motorina, reprezintă o presiune constantă asupra rentabilității și sustenabilității activităților agricole.