CEC Bank a decis să cofinanțeze construcția unei noi fabrici de ulei, un proiect cu o valoare totală de 45 milioane euro. Noua unitate de producție va fi amplasată în localitatea Mihai Viteazu, din județul Cluj, și este dezvoltată de către Cooperativa Agricolă Podișul Transilvaniei. Această entitate este formată din 21 de fermieri care provin din trei județe din centrul țării, respectiv Cluj, Mureș și Alba.
Lucrările de construcție la noua facilitate de producție sunt deja în derulare, urmând ca unitatea să devină operațională la finalul anului 2027. Proiectul va fi ridicat pe un teren care cuprinde 8,5 hectare și va integra tehnologii industriale de ultimă generație. Capacitatea de procesare a fabricii este estimată la 600 de tone de semințe pe zi, fiind pregătită să deservească eficient întreaga regiune a Transilvaniei.
Infrastructura planificată include șase silozuri destinate depozitării materiei prime, precum și spații dedicate pentru rezervoare și depozitarea șroturilor. Pentru a reduce amprenta de carbon și a optimiza costurile operaționale, proiectul incorporate o instalație agrovoltaică de 1,65 MW, dotată cu sisteme de stocare. Finanțarea acestui demers complex este asigurată printr-un mix de fonduri europene, aportul membrilor cooperativei și creditul bancar oferit de CEC Bank.
Emil Turdean, președintele Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei, a explicat că scopul este integrarea producției fermierilor pentru a crea valoare în țară și a reduce dependența de procesatorii externi. Adrian Mușat, director la CEC Bank, a subliniat că astfel de investiții în capacități de procesare sunt esențiale pentru echilibrarea balanței comerciale în sectorul agroalimentar. Această trecere de la exportul de materie primă brută la produse finite este susținută de parteneriate financiare solide.
În prezent, România ocupă o poziție importantă ca unul dintre cei mai mari producători și exportatori de semințe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană. Totuși, țara continuă să exporte masiv materie primă brută și să importe cantități semnificative de ulei rafinat și șroturi proteice pentru zootehnie. Această dinamică comercială generează pierderi de valoare pe lanțul agroalimentar și contribuie la adâncirea deficitului comercial în sectorul bunurilor de larg consum.
Evoluția acestui proiect de infrastructură agricolă vine într-un context în care sectorul agroalimentar românesc încearcă să își consolideze poziția prin procesare locală. Deși piața de bunuri de larg consum este influențată de dinamica veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor, capacitatea de a transforma materia primă în produse finite rămâne un factor critic pentru stabilitatea economică a sectorului de producție din România.