Peste 5.250 de companii au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, înregistrând o creștere de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție reprezintă cel mai ridicat nivel de insolvențe de la anul 2018 încoace, conform unei analize realizate de CITR pe baza estimărilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Datele indică o presiune economică tot mai mare asupra entităților juridice din țară.
Analiza subliniază o schimbare semnificativă a naturii riscului, deoarece numărul companiilor mari care intră în procedură a crescut dramatic. Companiile cu active de peste patru milioane de euro au înregistrat o creștere de 141%, trecând de la 17 cazuri în 2025 la 41 de cazuri în perioada similară din 2026. De asemenea, numărul firmelor cu active de peste un milion de euro a crescut cu 65%, de la 86 de unități la 142 de cazuri în primele nouă luni ale anului curent.
Sectorul agricol și cel al construcțiilor sunt principalele surse ale acestei tendințe, concentrând aproape 90% din creșterea numărului de proceduri de insolvență analizate pe coduri CAEN. În agricultură, numărul insolvențelor a urcat cu 52,5%, înregistrând 94 de proceduri în plus față de anul trecut, în timp ce rata creditelor neperformante din acest domeniu a crescut de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026. În construcții, numărul de insolvențe a crescut cu 10,2%, depășind pragul de 1.000 de companii.
Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, avertizează că insolvența companiilor mari poate genera dificultăți în lanț pentru furnizori. Deoarece companiile mari sunt adesea finanțate de furnizorii lor, oprirea plăților afectează întregul lanț comercial, în special firmele subcapitalizate care concentrează peste o treime din restanțele comerciale. Pentru entitățile care încă mai sunt viabile, momentul intervenției este decisiv pentru a putea salva activitatea prin instrumente de restructurare preventivă, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv.
Din punct de vedere regional, Nord-Estul a consemnat cea mai mare creștere, cu 21,8%, în timp ce în județul Vaslui numărul procedurilor s-a dublat. În Bacău s-a înregistrat o creștere de 48,5%, iar în Suceava de 42,1%. Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor, cu peste 860 de cazuri, în creștere cu 4,1%. Singura regiune cu o scădere a insolvențelor a fost Nord-Vest, cu un recul de 5,7%, în special în județele Cluj, Bihor și Sălaj.
Această perioadă de instabilitate a insolvențelor apare într-un context macroeconomic în care Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară. Deși activele pensiilor private au ajuns la 246,2 miliarde de lei, echivalând cu peste 12% din PIB, presiunea asupra companiilor mari și a sectorului agricol rămâne un factor de risc major pentru stabilitatea economică a lanțurilor de aprovizionare din România.