Numărul insolvențelor înregistrate în România a atins un nivel ridicat în primele trei trimestre ale anului 2026, depășind 5.250 de cazuri. Această cifră reprezintă o creștere de 11,7% față de perioada anului precedent, când au fost raportate 4.698 de proceduri. Evoluția indică o accelerare a dificultăților financiare pentru un număr tot mai mare de entități juridice pe teritoriul țării.
Cea mai alarmantă evoluție se observă la nivelul companiilor mari, unde riscul financiar a schimbat natura. Numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro care au intrat în procedură a crescut cu 141%, trecând de la 17 cazuri în 2025 la 41 de cazuri în 2026. De asemenea, entitățile cu active de peste 1 milion de euro au înregistrat o creștere de 65%, ajungând la un total de 142 de proceduri.
Sectoarele agricultura și construcțiile sunt cele mai afectate de această tendință negativă. În agricultura, numărul insolvențelor a crescut cu 52,5%, adică peste 90 de cazuri suplimentare față de anul trecut. În construcții, numărul procedurilor a crescut cu peste 10%, depășind pragul de 1.000 de companii aflate în insolvență în primele trei trimestre ale anului 2026. Comerțul și industria prelucrătoare au înregistrat însă ușoare scăderi.
Din punct de vedere regional, Nord-Estul prezintă cea mai rapidă creștere a insolvențelor, cu un avans de 21,8%. În această zonă, Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, în timp ce Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. La polul opus, Nord-Vestul este singura regiune cu o scădere a insolvențelor, de -5,7%, înregistrând reduceri în Cluj, Bihor și Sălaj. Bucureștiul rămâne principalul centru, cu peste 860 de cazuri.
Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, subliniază că companiile mari sunt finanțate de furnizorii lor, iar dificultățile acestora se transmit în lanț. El menționează că semnalele de alarmă sunt vizibile prin marje în scădere, îndatorare în creștere și restanțe către furnizori în firmele subcapitalizate. Pentru companiile care încă mai sunt viabile, momentul intervenției este critic pentru a decide dacă acestea mai pot fi salvate de la faliment.
Contextul economic este marcat de o presiune constantă asupra stabilității financiare. În perioada recentă, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ascensiune și o creștere abruptă semnificativă, în timp ce dobânda de politică monetară a BNR a rămas neschimbată. Aceste dinamici de piață, alate cu fluctuațiile valutare, influențează direct capacitatea de plată a companiilor și costul creditării în mediul de afaceri românesc.