Există o diferență clară în modul în care companiile din România implementează abonamentele medicale pentru angajați, în funcție de regiunea de hoạt động. Zonele din Vestul și Centrul țării adoptă aceste beneficii extrasalariale mult mai rapid și mai frecvent decât regiunile din Sud sau Moldova. Această evoluție este dictată de profilul angajatorilor, de presiunea de pe piața locală a muncii și de nivelul de educație privind sănătatea în rândul angajaților.
Concentrarea multinaționalelor, a companiilor din sectorul IT și a celor de outsourcing în orașe precum Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu și Oradea favorizează introducerea acestor pachete. În schimb, în Sud și Moldova, economia este orientată predominant spre agricultură, industrie ușoară și IMM-uri locale, domenii care oferă rar beneficii suplimentare. Ioana Moldovan, Corporate Sales Manager și SanoPass Director în cadrul MedLife, explică faptul că puterea financiară a companiilor rămâne factorul dominant în această proces.
Competitivitatea pieței muncii joacă un rol crucial în decizia angajatorilor de a utiliza abonamentele medicale ca instrument de atragere și retenție a personalului. În Vest și Centrul Transilvaniei, PIB per capita este cel mai mare din țară după București, ceea ce susține aceste investiții. În regiunile cu o piață a muncii mai puțin competitivă, presiunea pentru oferirea unor astfel de beneficii este mult mai scăzută, deoarece nevoia de a atrage forță de muncă calificată este mai puțin acută.
Sectorul industrial influențează direct rata de adopție a acestor servicii medicale. În timp ce multinaționalele din domeniul automotive și IT se aliniază la standardele corporate internaționale, oferind pachete complexe, industria ușoară și agricultura rămân în urmă. În industria ușoară, unde nivelul salariilor este adesea scăzut, beneficiile extrasalariale sunt aproape inexistente. Fabricile care nu dețin capital străin evaluează încă dacă merită să introducă astfel de costuri suplimentare pentru angajații lor.
Procesul de implementare a unui abonament medical într-o companie poate dura până la șase luni pentru a fi apreciat de personal. Ioana Moldovan recomandă ca primul pas pentru companiile din zonele mai puțin dezvoltate să fie un audit medical bazat pe datele de la medicina muncii. Acest proces ajută la crearea unei „prime radiografii” a sănătății colective, permițând introducerea unui pachet ușor de accesat care să asigure o adopție ridicată încă din primele luni.
În România, cadrul legislativ oferă un stimulent pentru aceste companii prin Legea 177/2017, care permite deducerea fiscală a abonamentelor medicale în limita a 400 de euro anual. Această măsură poate accelera adoptarea beneficiilor în regiunile unde bugetul este un obstacol major. Deși se anticipează o creștere a presiunii din partea generațiilor tinere care pun accent pe prevenție, este puțin probabil să se producă o egalizare totală a piețelor dintre regiuni.