Peste 5.250 de companii din România au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, înregistrând o creștere de 11,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această cifră reprezintă cel mai ridicat nivel de insolvențe de la anul 2018 încoace, conform unei analize realizate de CITR pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Fenomenul este marcat de o creștere a riscului pentru companiile mari.
Situația devine critică pentru entitățile cu active semnificative, unde numărul procedurilor a crescut mult peste media generală. Companiile cu active de peste un milion de euro au înregistrat o creștere de 65%, trecând de la 86 la 142 de cazuri. Mai grav este faptul că firmele cu active de peste patru milioane de euro au înregistrat o creștere de 141%, numărul acestora urcând de la 17 la 41 de unități. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, a subliniat că natura riscului se schimbă prin această presiune asupra companiilor mari.
Agricultura și construcțiile sunt sectoarele care generează aproape întreaga creștere a numărului de insolvențe înregistrate în acest an. În agricultura, numărul procedurilor a crescut cu 52,5%, adică peste 90 de cazuri în plus față de perioada precedentă. Sectorul agricol suferă și de o deteriorare a indicatorilor financiari, rata creditelor neperformante crescând de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026. În construcții, numărul insolvențelor a depășit pragul de 1.000 de companii, înregistrând o creștere de peste 10%.
La nivel regional, Nord-Estul României a raportat cea mai mare creștere a insolvențelor, cu un avans de 21,8%. În această regiune, județul Vaslui și-a dublat numărul de proceduri, în timp ce Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Alte județe cu creșteri importante sunt Bistrița-Năsăud, cu 77,6%, și Vrancea, cu 69%. În schimb, regiunea Nord-Vest a fost singura cu o scădere a insolvențelor, de 5,7%, în special în județul Sălaj, unde reducerea a fost de 41,4%.
Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor din țară, concentrând peste 860 de cazuri, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din totalul național. Deși numărul procedurilor a crescut în capitală cu 4,1%, acest ritm este inferior celui înregistrat la nivelul întregii țări. Insolvența companiilor mari poate declanșa un efect de domino, deoarece furnizorii care depind de încasări pot ajunge la rândul lor în dificultate financiară, afectând întregul lanț de aprovizionare prin lipsa lichidităților.
Această evoluție a insolvențelor are loc într-un context de scădere a consumului de către populație. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% în primele opt luni ale anului 2026 față de perioada anului trecut. Scăderea vânzărilor pune o presiune directă asupra veniturilor companiilor, care trebuie să își acopere în continuare cheltuielile fixe, precum salariile, chiriile și materiile prime.