Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, joi, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Această decizie a fost luată în urma unei scăderi substanțiale a inflației înregistrate în trimestrul al treilea. Banca centrală a analizat indicatorii economici actuali înainte de a opta pentru stabilitatea ratei dobânzii de politică monetară în această ședință.
Deși inflația a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la nivelul de 10,42% din iunie, BNR avertizează că rata inflației ar putea reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului. Această evoluție este anticipată ca urmare a scumpirii energiei și a carburanților. De asemenea, creșterea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare, contribuie la acest risc.
Factorii externi precum conflictul din Orientul Mijlociu și deprecierea leului sunt menționați ca elemente care pot influența inflația. Dobânda-cheie rămâne un instrument principal prin care BNR urmărește controlul inflației și influențează condițiile monetare. O creștere a acesteia face creditele pentru populație și companii mai scumpe, limitând consumul și investițiile, în timp ce o reducere ar putea stimula creditarea, dar ar pune presiune pe prețuri.
Analiza economică a BNR indică o evoluție slabă, activitatea economică stagnând în trimestrul al doilea din 2026. După o contracție de 0,1 la sută în primul trimestru, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă din 2025. Deși rezultatul este mai bun decât scăderea de 1,2% din primele trei luni ale anului, consumul populației continuă să scadă, iar exportul net a redevenit un factor de contracție.
În ceea ce privește indicatorii de balanță, deficitul comercial și deficitul de cont curent au înregistrat creșteri în trimestrul al doilea, după ce anterior au fost pe o traiectorie descendentă. Deși datele indică o posibilă redresare a activității în trimestrul al treilea, posibil datorită agriculturii, BNR avertizează că evoluția PIB s-ar putea deteriora în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.
Deciziile politicii monetare ale unei bănci centrale precum BNR au un impact direct asupra costului creditării în întreaga economie. Prin ajustarea ratei dobânzii de politică monetară, autoritatea poate încerca să echilibreze cererea agregată și să gestioneze presiunea inflaționistă. În perioade de volatilitate a prețurilor la energie și mărfuri, menținerea unei rate stabile este o strategie utilizată pentru a preveni o accelerare necontrolată a costului vieții.