Economiștii de la UniCredit au revizuit în scădere prognoza privind evoluția PIB-ului României pentru anul curent, trecând de la un avans modest de 0,2% la o contracție de 0,8%. Conform celui mai recent raport trimestrial, România devine singurul stat din regiune a cărui economie va înregistra o scădere în acest an. Această evoluție contrastează puternic cu media prognozelor pentru Europa Centrală și de Est (ECE), care indică un avans de 2,2% al PIB-ului regional.
Perspectivele pe termen lung rămân sub media regională, România fiind estimată cu un avans de 2,3% în anul 2027, în timp ce media ECE este de 2,5%. Analistii de la The Investment Institute al UniCredit notează că România și Slovacia rămân în urmă din cauza consolidării fiscale. În contrast, țări precum Slovenia, Polonia și Serbia sunt prognozate să aibă unele dintre cele mai mari avansuri economice în anul 2026, cu rate de creștere de 3,8%, 3,6% și 3,2%, respectiv.
Inflația reprezintă un alt punct critic, fiind estimată la 9,7% la finalul anului 2025, pentru a coborî la 6,5% la sfârșitul lui 2026 și 3,6% în 2027. România are o inflație aproape dublă față de media regională pentru anul 2026, care este de 3,6%, fiind depășită doar de Bulgaria, cu 4,9%. Raportul menționează că BNR va menține probabil rata dobânzii neschimbată până la jumătatea lui 2027, bazându-se pe instrumente de lichiditate pentru a gestiona ROBOR.
Indicatorii fiscali și deficitul bugetar rămân la niveluri ridicate, deficitul României fiind prognozat la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,4% în 2027. De asemenea, deficitul de cont curent al României este estimat la 7,5% din PIB în 2026 și la 7,2% în 2027, fiind cel mai ridicat din regiune. Datoria publică ar putea ajunge la 63,1% din PIB în 2026 și la 65,2% în 2027, în timp ce cursul lei/euro este estimat la 5,26 la finalul lui 2026.
Riscurile politice sunt menționate ca fiind factori care pot afecta stabilitatea economică, în special posibilitatea venirii la putere a unui guvern anti-UE în România sau în Polonia. Instabilitatea politică ar putea încetini procesul de ajustare fiscală, iar riscurile geopolitice, precum amenințarea războiului hibrid din partea Rusiei, pot spori incertitudinea. De asemenea, prețurile ridicate la energie și o creștere mai slabă ar putea agrava derapajul fiscal și pot crește riscul de retrogradare a ratingurilor.
Evoluția economică a României este strâns legată de deciziile politice la nivel european și de capacitatea de a susține interesele naționale în cadrul deciziilor UE. În acest context, consistența la masa negocierilor europene este considerată esențială pentru stabilitatea pe termen lung. Indicatorii macroeconomici, precum deficitul și datoria publică, rămân sub monitorizare constantă în contextul consolidării fiscale necesare pentru a menține echilibrul bugetar.