Banca Națională a României a decis joi menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această decizie este în linie cu așteptările pieței, însă comunicatul BNR avertizează că inflația ar putea urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Factorii care contribuie la acest risc includ creșterea prețurilor la combustibili, energie și materii prime agroalimentare, alături de evoluția cursului de schimb al leului.
Analistul BCR, Vlad Ioniță, a subliniat că, deși se prognozează o inflație anuală de 6,4% la sfârșitul acestui an, există riscuri semnificative. Deprecierea recentă a leului și modificările prețurilor la materiile prime pot înclina balanța în sens ascendent. Dacă datele din septembrie nu vor fi surprize față de estimarea de 6,6% a BCR, prognoza ar putea fi revizuită către aproximativ 6,9%, conform analistului.
În ciuda riscurilor inflaționiste, o majorare a dobânzii pare puțin probabilă din cauza slăbirii activității economice. Vlad Ioniță consideră că România operează cu un deficit de cerere profund negativ, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru BNR. Această perspectivă este susținută și de datele oficiale, care arată o stagnare a activității economice în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru.
Datele privind consumul indică o slăbire continuă a cererii interne, în timp ce producția industrială și serviciile prestate populației înregistrează scăderi. BNR observă că aceste presiuni dezinflaționiste, provenite din cererea agregată, vor deveni mai evidente pe termen lung. De asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an sunt menționate ca factori care pot alimenta presiunile asupra prețurilor la nivel global.
Perspectiva unei relaxări a politicii monetare rămâne în atenție, cu posibile reduceri ale dobânzii în viitor. Vlad Ioniță estimează că rata de 6,50% ar putea rămâne neschimbată cel puțin până în mai 2027, deoarece inflația de bază ar putea intra în ținta BNR abia în trimestrul al patrulea din 2027. O eventuală relaxare depinde însă de menținerea unei politici fiscale ferme și a stabilității politice.
Deciziile politicii monetare ale băncilor centrale sunt influențate de indicatorii macroeconomici precum PIB-ul sau rata inflației. În România, BNR monitorizează constant dezechilibrele dintre cererea agregată și oferta de bunuri pentru a ajusta instrumentele de politică monetară. Stabilizarea inflației în cadrul intervalului țintă este esențială pentru menținerea stabilității cursului de schimb și pentru controlul costurilor de creditare pentru populație și companii.