România are nevoie de un acord între forțele politice responsabile pentru a reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB până în anul 2030. Această propunere a fost prezentată de Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, în cadrul conferinței „România sub lupă - Economia românească între presiuni globale și decizii interne”. Obiectivul principal vizează asigurarea continuității măsurilor fiscale, indiferent de schimbările politice care pot apărea în perioada următoare.
Conform expertizei lui Valentin Lazea, un astfel de pact ar trebui să scoată două probleme esențiale din jocul politic pentru a asigura predictibilitatea. Prima direcție vizează corelarea creșterilor salariilor și pensiilor cu evoluția PIB-ului nominal. A doua direcție necesită o îmbunătățire semnificativă a colectării TVA și a impozitului pe profit. Un angajament de acest tip ar transmite investitorilor un semnal de stabilitate și ar face procesul de corectare a dezechilibrelor bugetare mult mai previzibil.
În prezent, dimensiunea deficitului de aproximativ 6% din PIB forțează statul să acopere o parte importantă din cheltuielile publice prin împrumuturi. În acest context, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din bani împrumutați. Obiectivul de 3% din PIB ar implica reducerea acestei ponderi la jumătate, astfel încât statul să finanțeze prin împrumuturi doar aproximativ un leu din fiecare 14 lei cheltuiți. Această schimbare este considerată vitală pentru o gestionare sustenabilă.
Pentru limitarea cheltuielilor, Valentin Lazea subliniază că majorarea anvelopei salariale din sectorul public nu trebuie să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal. În același timp, evoluția pensiilor trebuie să rămână într-un ritm care să nu depășească cel al salariilor. Respectarea acestor raportate este esențială pentru a evita acumularea unor dezechilibre suplimentare. Această strategie ar permite reducerea deficitului fără a compromite stabilitatea financiară pe termen lung.
O altă componentă critică este creșterea veniturilor prin combaterea evaziunii fiscale și eliminarea mecanismelor de optimizare. România pierde anual aproximativ 3% din PIB din TVA neîncasat și încă 1% din PIB din impozitul pe profit neîncasat. Reducerea la jumătate a acestor pierderi ar putea diminua deficitul cu aproximativ două puncte procentuale. Pentru acest lucru, economistul susține că este necesară o reformă a ANAF, inclusiv prin stimularea și remunerarea angajaților.
Situația financiară a României este marcată de o creștere bruscă a deficitului, care a trecut de la 5,5% la 9,2% din PIB în doar trei luni. Această evoluție a plasat țara într-o poziție dificilă în cadrul Uniunii Europene. Obiectivul de reducere a deficitului este strâns legat de perioada de monitorizare de 11 ani de la intrarea României în procedura de deficit excesiv, care se va împlini până în 2030.