Ministerul Finanțelor a oferit explicații privind creșterea deficitului bugetar trimestrial raportat de Eurostat, care a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, de la 5,5% în primul trimestru. Instituția subliniază că această cifră reflectă o perioadă de accelerare a investițiilor publice și nu reprezintă deficitul cumulat sau cel estimat pentru întregul an. Datele trimestriale sunt însă de natură provizorie și pot fi supuse unor revizuiri statistice ulterioare.
Un factor determinant în această evoluție a fost creșterea masivă a plăților pentru investiții, care au totalizat 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea din 2026. Această sumă reprezintă o creștere de aproximativ 76,5% față de cele 21,7 miliarde de lei cheltuite în primul trimestru. Ministerul Finanțelor explică acest salt prin necesitatea de a finaliza proiectele din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență până la termenul limită de 31 august 2026.
În ceea ce privește soldul bugetar pe termen lung, ministerul indică o tendință de îmbunătățire a deficitului anual conform metodologiei ESA 2010. Estimările arată o scădere de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025, o revizuire favorabilă față de valoarea de 7,9% comunicată anterior. Deși România a înregistrat, alături de Malta, una dintre cele mai mari îmbunătățiri din Uniunea Europeană în 2025, țara rămâne cu cel mai ridicat deficit anual din UE.
Există o diferență între deficitul calculat pe baza numerarului (cash) și cel conform metodologiei europene ESA 2010. Deficitul cash la 30 iunie 2026 a fost de 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, o valoare cu 28,8 miliarde de lei mai mică decât în aceeași perioadă a anului precedent. Ministerul recunoaște că această ameliorare nu se reflectă integral în indicatorul ESA din cauza modului în care sunt recunoscute fondurile europene și obligațiile înregistrate.
Situația cheltuielilor cu dobânzile reprezintă o altă presiune asupra bugetului, acestea ajungând la 29,4 miliarde de lei în primul semestru din 2026. Această sumă este cu 4,1 miliarde de lei mai mare față de perioada similară de anul trecut, pe măsură ce datoria publică a crescut la 58,9% din PIB la finalul anului 2025. Pentru a respecta ținta de deficit de 6% în 2026, autoritățile consideră necesară prioritizarea cheltuielilor esențiale.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020, o situație care impune o consolidare fiscală de durată. Reducerea dezechilibrelor bugetare este un proces complex, în care creșterea veniturilor la 35,6% din PIB în 2025 și temperarea cheltuielilor de funcționare au jucat roluri cheie. Ministerul Finanțelor subliniază că corecția începută în 2025 este un proces de lungă durată pentru a compensa dezechilibrele acumulate în anii precedenți.