Sectorul agricol, alături de cel al construcțiilor, marchează o creștere semnificativă a numărului de insolvențe în România, în ciuda unui an agricol considerat foarte bun. În primele opt luni ale anului, peste 270 de companii din domeniile agriculturii, silviculturii și pescuitului au intrat în insolvență. Această cifră reprezintă o creștere față de aproximativ 180 de cazuri înregistrate în intervalul similar al anului trecut, evidențiind o deteriorare a capacității de rambursare a creditelor.
Analiza realizată de compania CITR, bazată pe datele de la ONRC și BNR, indică faptul că agricultura a devenit al doilea cel mai puțin profitabil sector din economia națională. Presiunea financiară asupra companiilor agricole este accentuată de o creștere bruscă a ratei creditelor neperformante, care a urcat de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026. Această evoluție reflectă dificultățile de a onora obligațiile financiare și de a susține activitatea curentă.
Vulnerabilitatea acestui sector este amplificată de factori precum sezonalitatea veniturilor, dependența de condițiile climatice și volatilitatea prețurilor. De asemenea, decalajele dintre cheltuielile efectuate și încasarea veniturilor generează dezechilibre de lichiditate. În anumite situații, companii cu active valoroase și capacități de producție întâmpină probleme nu din lipsa viabilității, ci din cauza necorelării fluxurilor de numerar cu scadențele obligațiilor financiare, ceea ce poate afecta întregul lanț economic.
În acest context, Florin Barbu, viitorul ministru al Agriculturii, a anunțat priorități pentru deblocarea situației critice a fermierilor. Acesta a menționat deblocarea ajutorului de stat pentru secetă și acordarea unor credite cu dobândă fixă de 1,95%, unde comisioanele și partea de garantare ar trebui suportate de Ministerul Agriculturii. Alte măsuri includ dezvoltarea sectorului zootehnic și continuarea proiectelor de infrastructură pentru irigații pentru a evita pierderea fondurilor europene.
Nicu Vasile, președintele PNADD, a subliniat dificultățile sistemice, precum creșterea prețurilor la inputuri și explozia costurilor la energie. Acesta a criticat dependența de importuri pentru utilaje și îngrășăminte, menționând că prețul unui kilogram de grâu a ajuns să fie de zece ori mai mic decât prețul unei berii. Conform acestuia, agricultura românească se confruntă cu o presiune extremă care pune în pericol competitivitatea sectorului la nivelul Uniunii Europene.
La nivel național, dinamica insolvențelor reflectă o tendință de creștere în diverse sectoare economice. În primele nouă luni ale anului 2026, peste 5.250 de companii au intrat în insolvență, un număr cu 11,7% mai mare față de aceeași perioadă a anului precedent. Deși agricultura și construcțiile conduc această creștere, sectoare precum comerțul și industria prelucrătoare au înregistrat scăderi ușoare ale numărului de proceduri, cu valori de aproximativ 5% și 6%.