România înregistrează un deficit financiar semnificativ în primele opt luni ale anului 2026, cu o ieșire netă de aproape 20 de miliarde de euro din economie. Conform datelor furnizate de BNR privind balanța de plăți la sfârșitul lunii august, țara plătește în afara frontierelor cu aproximativ 82 de milioane de euro în fiecare zi. Această cifră reprezintă o deteriorare comparativ cu perioada anului precedent, fiind cu 942 de milioane de euro mai mare decât în aceeași perioadă din 2025.
Componenta principală a acestui deficit este reprezentată de comerțul cu bunuri, unde importurile au depășit exporturile cu 22,4 miliarde de euro. În perioada analizată, exporturile de bunuri au înregistrat 61,5 miliarde de euro, în timp ce achizițiile de la exterior s-au ridicat la 83,9 miliarde de euro. Dezechilibrul comercial este de 818 milioane de euro mai mare decât s-a înregistrat anul trecut, evidențiind o presiune crescută asupra balanței comerciale de bunuri.
Sectorul serviciilor oferă un contrapunc de stabilitate, generând un surplus de 9,3 miliarde de euro, o creștere de 712 milioane față de anul trecut. Performanța este susținută în principal de domeniile IT și telecomunicații, care au adus un plus de 5,1 miliarde de euro, urmate de transport, cu 4,6 miliarde de euro. Totuși, turismul rămâne un sector deficitar, deoarece românii au cheltuit 6,7 miliarde de euro în străinătate, în timp ce turiștii străini au lăsat în țară doar 3,7 miliarde de euro.
Finanțarea acestui deficit se confruntă cu o scădere drastică a investițiilor străine directe, care au însumat doar 2,1 miliarde de euro anul acesta, față de 5,7 miliarde în 2025. Această scădere de aproape două treimi face ca investițiile să acopere doar 11% din deficite, spre deosebire de anul trecut, când acoperirea era de circa 30%. În consecință, restul necesarului este acoperit tot mai mult prin împrumuturi, ceea ce contribuie la creșterea datoriei externe.
Datoria externă totală a ajuns la 238,1 miliarde de euro la sfârșitul lui august, cu o creștere de 7,45 miliarde de euro față de începutul anului. Se observă o schimbare în structura acesteia, datoria pe termen scurt crescând cu 8,5% până la 53,3 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen lung a crescut cu doar 1,8%. Din această sumă totală, statul român este responsabil pentru 129,5 miliarde de euro, reprezentând peste jumătate din totalul datoriei.
Situația rezervei valutare este monitorizată prin prisma regulii Greenspan–Guidotti, care stabilește un prag de siguranță de 100% pentru acoperirea datoriilor scadente într-un an. La 31 august, rezervele BNR acoperă 93,5% din datoriile externe care ajung la scadență în următoarele 12 luni, de la nivelul de 102,8% înregistrat la finalul anului 2025. De asemenea, rezervele pot acoperi aproximativ 5,9 luni de importuri, o valoare ușor sub nivelul de 6 luni de la sfârșitul anului trecut.