Datele definitive furnizate de Institutul Național de Statistică conturează o imagine a încetinirii economiei românești, trecând de la o creștere reală de 1,1% în anul 2024 la un avans redus de 0,8% în 2025. În primul semestru al anului 2026, economia a intrat pe teritoriu negativ, PIB-ul fiind cu 0,6% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, conform seriilor brute. Această evoluție indică nu doar o reducere a ritmului de creștere, ci și o schimbare semnificativă a structurii economice naționale.
În anul 2024, Produsul Intern Brut al României a fost de 1.767,5 miliarde lei, în prețuri curente, marcând o creștere reală de 1,1% față de 2023. Această estimare definitivă a majorat ritmul de creștere față de varianta semidefinitivă, care indica un avans de 0,9%. Structura datelor arată diferențe mari între ramuri, unde construcțiile au avut o contribuție de +1,0 punct procentual, în timp ce industria a înregistrat o scădere de -2,8 puncte procentuale, iar agricultura un recul de -0,8 puncte procentuale.
În 2025, valoarea nominală a PIB a fost de 1.929,93 miliarde lei, cu o creștere reală de numai 0,8% față de anul precedent. Deși estimarea a fost revizuită ușor în sus față de varianta provizorie de 0,7%, creșterea a devenit mult mai concentrată pe anumite sectoare. Construcțiile au contribuit cu +0,7 puncte procentuale, volumul activității în acest sector crescând cu 6,9%, în timp ce industria a rămas stagnantă, la 99,9% față de anul anterior, iar comerțul, transporturile și HoReCa au avut o contribuție negativă de -0,1 puncte procentuale.
Pentru primul semestru al anului 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,6% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier comparativ cu perioada de referință. În acest context, construcțiile au devenit un motor pozitiv, cu o contribuție de +1,2 puncte procentuale și un volum al activității cu peste 15% mai mare. În schimb, consumul final al gospodăriilor a avut o contribuție negativă de -1,9 puncte procentuale, iar industria a scăzut cu aproximativ 0,6 puncte procentuale, evidențiind divergențele dintre sectoare.
Florin Jianu, Președinte al IMM România, a declarat că datele pentru 2024, 2025 și prima jumătate a anului 2026 trebuie privite împreună. El a subliniat că pentru întreprinderile mici și mijlocii, această evoluție se traduce direct prin reducerea consumului, scăderea comenzilor și creșterea presiunii asupra lichidității. România trebuie să accelereze investițiile publice și private, absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor din PNRR pentru a compensa slăbirea cererii interne și a sectorului productiv.
Evoluția indicatorilor macroeconomici reflectă o tranziție a modelului de creștere, de la unul bazat pe consum către unul susținut de investiții și infrastructură. Această schimbare structurală apare într-un context în care sectorul industrial și cel de comerț resimt presiunea reducerii cererii. Menținerea stabilității economice depinde de continuitatea proiectelor de infrastructură și de capacitatea companiilor de a investi fără noi presiuni fiscale suplimentare.