Riscul legislativ reprezintă cea mai mare provocare pentru industria bancară din România, conform declarațiilor făcute de Florin Dănescu. Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor a subliniat acest aspect în cadrul evenimentului Profit Financial Forum 2026. Din totalul de 124 de proiecte cu care lucrează în prezent Asociația Română a Băncilor, aproximativ 80% sunt direct legate de acest risc legislativ, ceea ce indică o presiune constantă asupra sectorului.
Florin Dănescu a menționat că activitatea de lobby în Parlament a fost intensă, reprezentând 11 vizite în primele 20 de zile ale lunii septembrie. Reprezentantul ARB a explicat că aceste acțiuni nu vizează promovarea unor interese economice proprii, ci sunt necesare pentru a crea o defensivă în fața unei percepții ostile a deciziei românești față de bănci. Industria încearcă să transmită informații despre resursele și cunoștințele pe care sectorul le aduce economiei naționale.
Un punct critic ridicat de președintele executiv vizează inițiativele care ar putea afecta mecanismele de calcul ale dobânzilor și contractele de credit. Florin Dănescu a semnalat existența unei inițiative legislative care urmărește suspendarea dobânzilor, similar unei propuneri anterioare a ANPC-ului. El a avertizat că astfel de măsuri ar putea duce la oprirea creditării sau la imposibilitatea de a calcula rambursările, afectând direct statutul debitorilor care nu își plătesc obligațiile.
În ceea ce privește stabilitatea, Florin Dănescu a precizat că reziliența industriei bancare este un factor esențial menționat constant în evaluările agențiilor de rating. Totuși, o problemă majoră rămâne nivelul scăzut al intermedierii financiare din România. Obiectivul principal al industriei este creșterea gradului de bancarizare și a raportului dintre creditul alocat companiilor și populație față de PIB, o cifră care rămâne în urma celor din restul Europei.
Sectorul bancar din România traversează o perioadă de ajustări constante în fața reglementărilor, încercând să echilibreze stabilitatea sistemului cu cerințele legislative noi. Deși industria este considerată un pilon de stabilitate pentru economia națională, limitările în ceea ce privește creditarea raportată la economia totală indică un potențial de dezvoltare încă neexploatat pe termen lung.
Contextul economic actual pune sub semnul întrebării eficiența unor decizii administrative care pot bloca fluxurile de capital. În România, indicatorii de intermediere financiară sunt monitorizați atent de investitori, deoarece aceștia reflectă capacitatea economiei de a genera investiții prin intermediul creditelor bancare, un proces esențial pentru creșterea produsului intern brut.