Economia mondială se confruntă cu amenințări semnificative provenite din prețurile ridicate la energie, nivelul record al datoriei publice și riscurile generate de boom-ul investițiilor în inteligența artificială (AI), a avertizat miercuri Kristalina Georgieva. Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI) a îndemnat guvernele să implementeze măsuri de protecție prin politici fiscale și monetare adecvate. Anunțul a fost făcut în cadrul unui discurs ținut înainte de reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, programate pentru săptămâna viitoare la Bangkok.
Kristalina Georgieva a explicat faptul că lumea este trasă în direcții opuse de două șocuri majore. Pe de o parte, există un șoc negativ al ofertei de energie, cauzat de conflictele din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, un șoc pozitiv al cererii, generat de inteligența artificială, care alimentează inflația. Impactul acestor forțe este extrem de inegal la nivel global, deoarece boom-ul investițiilor în AI tinde să ocolească numeroase țări. Cele mai mari revizuiri în jos ale prognozelor de creștere vor viza țările devastate de război, precum Ucraina sau statele din zona Golfului.
Problema costurilor energetice rămâne o preocupare centrală, având în vedere că prețul petrolului se menține la 100 de dolari pe baril. Kristalina Georgieva a menționat că capacitatea de rafinare afectată adaugă încă 100 de dolari pe baril la marjele de diferențial de preț pentru produsele rafinate, inclusiv motorina. Chiar dacă conflictele din zona Golfului s-ar încheia în viitorul apropiat, prețurile ridicate la energie vor persista, indicând contractele futures pentru țițeiul Brent spre prețuri ridicate până în anul 2027.
Un alt punct critic este creșterea poverii datoriei publice, care frânează dezvoltarea economică și amplifică presiunile inflaționiste. Conform datelor FMI, datoria publică a ajuns la cel mai înalt nivel de după cel de al doilea război mondial și se estimează că va depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Kristalina Georgieva a subliniat că economiile avansate cu datorii mari au nevoie de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a reduce presiunea asupra politicii monetare.
În ceea ce privește inteligența artificială, există riscul ca investițiile ca procent din PIB să depășească cheltuielile pentru infrastructura de căi ferate, rețele electrice sau telecomunicații. Kristalina Georgieva a avertizat că concentrarea economică și financiară pune presiune pe companiile de AI să obțină creșteri ale productivității pentru a justifica evaluările ridicate. Dacă piața va fi dezamăgită de aceste rezultate, acest fenomen s-ar putea transforma într-un șoc de amploare pentru întregul sistem economic global.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate extremă a piețelor de mărfuri și de o reconfigurare a fluxurilor comerciale globale. Instabilitatea geopolitică din zonele strategice influențează direct costurile de transport și securitatea aprovizionării cu resurse esențiale. Această stare de incertitudine alimentează continuitatea inflației, forțând băncile centrale să mențină politici monetare restrictive pentru a stabiliza puterea de cumpărare și pentru a gestiona nivelul ridicat al serviciilor datoriei.