Implementarea noului sistem european de taxare a emisiilor de dioxid de carbon, cunoscut sub denumirea ETS2, ar putea duce la creșteri de preț la pompă și la facturile de gaze începând cu anul 2028. Această măsură vizează transportul rutier, clădirile și anumite sectoare industriale mici, obligând furnizorii să achiziționeze certificate pentru emisiile de CO2 generate prin arderea combustibililor fosili. Conform estimărilor, costurile aferente acestor certificate vor fi transferate direct către consumatorii finali.
Sistemul ETS2 face parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu 42% până în anul 2030, raportat la nivelurile din 2005. În prezent, un mecanism similar de comercializare a certificatelor de emisii este deja funcțional pentru marea industrie și pentru marii producători de electricitate. Noua etapă extinde acest control asupra poluării către sectoare care generează emisii prin utilizarea combustibililor tradiționali.
România, alături de Franța și Italia, a solicitat amânarea implementării acestui sistem pentru a proteja populația și companiile de impactul economic resimțit. Deși propunerea de amânare a fost discutată recent în cadrul Consiliului European de la Bruxelles, aceasta nu a fost aprobată de liderii europeni. În schimb, aceștia au solicitat Comisiei Europene să reevalueze măsurile și să propună soluții pentru a reduce presiunea asupra prețurilor la energie.
Expertul Mihnea Cătuți subliniază că România riscă să piardă peste 6 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Social pentru Climă dacă nu implementează măsura conform calendarului european. Aceste fonduri ar putea fi folosite pentru a oferi subvenții consumatorilor casnici vulnerabili, însă accesul la ele depinde de transpunerea directivei în legislația națională. Mihnea Cătuți explică faptul că mecanismul are un efect imediat asupra prețurilor la carburanți și la gazul natural pentru încălzirea locuințelor.
Liderii europeni au susținut totodată prelungirea cadrului temporar pentru ajutoarele de stat, permițând guvernelor să sprijine financiar industriile afectate de creșterea costurilor cu energia. Fiecare stat membru va decide singur modul de implementare a acestor reguli. În timp ce unele țări consideră sistemul o oportunitate de a stimula investițiile în energia curată, România și alte state atrag atenția asupra riscurilor economice majore pentru cetățeni și companii.
Această mișcare europeană intervine într-un context de tranziție energetică globală, unde electrificarea este accelerată pentru a reduce dependența de resurse fosile. Totuși, experții avertizează că Europa riscă să înlocuiască dependența de petrol și gaze cu cea de tehnologiile chinezești. În acest peisaj, gestionarea costurilor cu energia rămâne un punct critic pentru stabilitatea economică a statelor membre ale Uniunii Europene.