Părțile la Convenția ONU împotriva criminalității organizate transnaționale au decis, la 23 octombrie 2026, la Viena, înființarea unui comitet dedicat negocierii unui protocol suplimentar. Această decizie a fost luată în ultima zi a celei de-a 13-a Conferințe a părților, prin votul a 83 de entități, în timp ce 12 au votat împotrivă și 27 s-au abținut. Noul instrument juridic vizează extinderea cadrului de combatere a infracțiunilor împotriva mediului la nivel global.
Mandatul noului comitet se concentrează pe trei categorii majore de activități infracționale care afectează ecosistemele și resursele planetare. Acestea includ traficul ilicit cu plante și animale sălbatice, inclusiv lemn și produse derivate, exploatarea minieră ilegală cu trafic de minerale și metale prețioase, precum și traficul cu deșeuri. Scopul central este incriminarea acestor fapte și îmbunătățirea semnificativă a cooperării penale internaționale între statele implicate.
Procesul de negociere va fi structurat în patru sesiuni distincte, fiecare având o durată de maximum zece zile. Obiectivul este ca comitetul să prezinte un proiect de protocol la conferința COP14, programată pentru anul 2028, deși acest termen nu este garantat. Protocolul trebuie să respecte suveranitatea statelor asupra resurselor naturale și să nu dubleze sau să interfereze cu alte acorduri multilaterale de mediu deja existente la nivel internațional.
Negocierile urmăresc crearea unei baze comune pentru răspunsul penal, având în vedere că diferențele dintre legislațiile naționale pot îngreuna anchetele transfrontaliere. În prezent, dificultățile legate de extradare sau asistență judiciară apar atunci când o faptă nu este incriminată identic în toate țările implicate. Protocolul va fi integrat în Convenția de la Palermo, facilitând investigarea, urmărirea penală și judecarea rețelelor care operează de la locul de captură până la țările de tranzit.
Inițiativa a fost susținută de un grup de state, printre care Bolivia, Brazilia, Columbia, Costa Rica, Republica Democratică Congo, Ecuador, Mauritania, Panama, Peru, São Tomé și Príncipe și Uruguay. Ministerul Mediului din Brazilia a precizat că acest proces a început prin activitatea sa din 2023. Votul a fost valabil deoarece cele 83 de voturi favorabile au depășit majoritatea de două treimi necesară, după ce trei amendamente propuse de Statele Unite au fost respinse.
Contextul juridic actual arată că există deja alte instrumente de protecție a mediului. Uniunea Europeană dispune de norme privind protecția mediului prin drept penal, cu un termen de transpunere stabilit pentru 21 mai 2026. În paralel, Consiliul Europei a deschis spre semnare, la Strasbourg, în decembrie 2025, o convenție separată privind protecția mediului prin dreptul penal, care necesită minim zece ratificări pentru a intra în vigoare.