Autoritățile fiscale din România utilizează analiza informațiilor disponibile pentru a identifica persoanele cu risc de neconformare și pentru a selecta cazurile care vor fi supuse controalelor. Această abordare vizează în special persoanele cu averi mari, context în care declararea corectă și integrală a veniturilor devine esențială. Consultanții Corina Mîndoiu și Cătălina Butan de la EY România subliniază importanța respectării obligațiilor fiscale și păstrarea documentelor privind tranzacțiile și sursele de finanțare.
În România, persoanele cu averi mari sunt monitorizate de o structură specializată din cadrul ANAF, numită Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Această unitate vizează persoanele rezidente fiscal în România care dețin o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea DGCVPF cuprinde atât verificări documentare pentru situații fiscale punctuale, cât și verificări ale situației fiscale personale, analizând concordanța dintre patrimoniul, veniturile declarate și situația fiscală a contribuabilului.
Datele recente publicate de ANAF pentru primul semestru al anului 2026 arată rezultatele acestor proceduri de monitorizare. În această perioadă, autoritățile au analizat date aferente intervalului 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Rezultatul acestor analize a dus la transmiterea a 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, și la planificarea unor acțiuni de control pentru un număr de 571 de persoane fizice.
La nivel european, taxarea averilor este un subiect de interes major, fiind discutat și de Parlamentul European. La data de 12 octombrie 2026, europarlamentarii au analizat dificultățile legate de evaluarea activelor deținute în mai multe jurisdicții și mobilitatea capitalului. Discuțiile vizează și schimbarea rezidenței fiscale sau taxele de exit, contribuind la lucrările Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC) în vederea elaborării unui raport propriu privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari.
Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 evidențiază că, deși averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante. Factorii care limitează baza de impozitare includ pragurile ridicate, facilitățile, scutirile și regimurile fiscale preferențiale. Studiul subliniază că accesul la informații, digitalizarea administrațiilor fiscale și schimbul automat de informații sunt esențiale pentru o colectare mai eficientă a impozitelor.
Evoluția fiscalității și a controlului de stat are loc într-un context macroeconomic în care indicatorii de buget sunt monitorizați constant. În România, deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului 2026, în timp ce investițiile au depășit pragul de 107 miliarde de lei. Aceste date oferă cadrul general în care autoritățile fiscale își ajustează mecanismele de colectare a veniturilor.