Autoritățile fiscale din România monitorizează activ persoanele fizice cu averi mari prin intermediul unor structuri specializate. În cadrul ANAF funcționează Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), o unitate dedicată verificării situației fiscale personale a acestor contribuabili. Persoanele cu avere mare sunt definite în acest context ca fiind rezidenții fiscali din România care dețin un patrimoniu estimat la peste 25 de milioane euro, fiind supuși unor controale riguroase.
Activitatea desfășurată de DGCVPF cuprinde atât verificări documentare pentru situații fiscale punctuale, cât și analize complexe ale situației fiscale personale. Scopul acestor proceduri este de a evalua concordanța dintre veniturile declarate de contribuabili, patrimoniul deținut și situația fiscală generală. Această metodologie permite autorităților să identifice eventualele discrepanțe dintre bogăția reală și informațiile raportate oficial către stat.
Conform datelor ANAF, în primul semestru al anului 2026, au fost analizate date aferente perioadei 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile. În urma acestor analize, au fost transmise 313 notificări de conformare, incluzând și mesaje către persoane fizice cu averi mari. De asemenea, pentru un total de 571 de persoane fizice au fost planificate acțiuni de control propriu-zise.
La nivel european, Comisia Europeană a analizat taxarea averii într-un studiu publicat în aprilie 2026, evidențiind creșterea concentrării averii private în UE. Deși averea a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante în majoritatea statelor membre din cauza pragurilor ridicate și a scutirilor. Autoritățile fiscale europene pun astfel accent pe accesul la date și pe digitalizare pentru a eficientiza colectarea impozitelor.
Discuțiile privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari au fost abordate de europarlamentari și membri ai parlamentelor naționale la data de 12 octombrie 2026. Această dezbatere vizează dificultățile de identificare a activelor deținute în mai multe jurisdicții, mobilitatea capitalului și implicațiile taxelor de exit. Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) lucrează în prezent la elaborarea unui raport propriu pe această temă, încercând să găsească soluții pentru cooperarea internațională în materie fiscală.
Monitorizarea strictă a veniturilor și a patrimoniului se înscrie într-un context macroeconomic în care indicatorii bugetari sunt urmăriți atent. În România, deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului 2026, în timp ce nivelul investițiilor a depășit pragul de 107 miliarde de lei.