Autoritățile fiscale din România intensifică monitorizarea persoanelor cu patrimonii semnificative prin intermediul unor structuri specializate. ANAF utilizează instrumente de analiză pentru a verifica corectitudinea declarațiilor de venituri și a activelor deținute de contribuabilii rezidenți. Această activitate de control vizează în special identificarea riscurilor de neconformare la declararea veniturilor impozabile și asigurarea respectării obligațiilor fiscale de către persoanele cu venituri ridicate.
În cadrul ANAF, verificările sunt gestionate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Această unitate are misiunea de a monitoriza persoanele fizice cu avere mare, definiți ca rezidenți fiscali cu un patrimoniu estimat de peste 25 de milioane euro. Activitatea inspectorilor include atât verificări documentare pentru situații fiscale punctuale, cât și analize complexe ale situației fiscale personale, evaluând concordanța dintre veniturile declarate și patrimoniul deținut.
Datele oficiale furnizate de ANAF pentru primul semestru al anului 2026 relevă o activitate intensă de control. În această perioadă, autoritățile au analizat date aferente intervalului 2020-2024 pentru a detecta riscurile de neconformare. Rezultatul acestor analize a dus la transmiterea a 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost deja planificate acțiuni de control.
La nivel european, subiectul taxării averii este unul de interes major, fiind discutat și de Parlamentul European. La data de 12 octombrie 2026, europarlamentarii au analizat dificultățile legate de evaluarea activelor deținute în mai multe jurisdicții și mobilitatea capitalului. Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) lucrează acum la elaborarea unui raport propriu privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari, numite ultra-high-net-worth individuals.
Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 subliniază că, deși averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante. Această situație este cauzată de praguri ridicate, facilități și regimuri fiscale preferențiale. Autoritățile fiscale au nevoie de acces la informații digitale și la schimbul automat de date pentru a asigura o colectare mai eficientă a impozitelor.
Contextul fiscal european reflectă o tendință de consolidare a controlului asupra activelor concentrate în rândul celor cu venituri foarte mari. Această evoluție are loc într-un cadru economic în care gestionarea resurselor și a veniturilor este esențială pentru stabilitatea bugetară. Eficiența colectării impozitelor depinde direct de capacitatea administrațiilor fiscale de a utiliza datele de la terți și de a monitoriza structurile deținute în diverse jurisdicții.