Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat asupra necesității de a menține o disciplină bugetară strictă în perioada următoare, subliniind riscul ca România să ajungă în categoria „junk”. Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, autoritatea a evidențiat faptul că bugetul pentru anul 2027 va reprezenta un test major de responsabilitate pentru stat. Această situație apare într-un context în care datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB, generând presiuni financiare semnificative.
Situația financiară a țării este marcată de creșterea costurilor cu serviciul datoriei. La sfârșitul lunii iulie, datoria publică a ajuns la aproximativ 1.205 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 60% din PIB. În primele opt luni ale anului, statul a achitat dobânzi de 42,1 miliarde de lei, o sumă care este cu 26,7% mai mare față de aceeași perioadă din 2025. Alexandru Nazare a menționat că acest comportament este rezultatul unor ani de cheltuieli fără rigoare și al amânării reformelor necesare.
Evoluția deficitului bugetar arată însă o tendință de corecție, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în perioada similară din 2025, o diferență de aproape 27 de miliarde de lei. Totuși, ținta Guvernului pentru anul 2026 rămâne reducerea deficitului la 6,2% din PIB, un nivel care depășește de două ori pragul european de 3%.
Protejarea ratingului suveran este un obiectiv esențial pentru a menține încrederea creditorilor externi. Alexandru Nazare a precizat că România se află într-un echilibru foarte fragil, iar prima evaluare de rating este așteptată în ianuarie din partea Fitch. Un derapaj financiar semnifictic ar putea obliga agențiile de rating să reevalueze situația României mult mai devreme. Ministrul a insistat că orice cheltuială permanentă trebuie să fie susținută de o sursă de finanțare permanentă.
Presiunile bugetare vor continua și în perioada următoare, în special din cauza eliminării granturilor din PNRR. Pentru a contracara aceste riscuri, ministrul a propus controlul cheltuielilor, îmbunătățirea colectării veniturilor și protejarea investițiilor. În acest sens, s-a înregistrat o creștere de 19,9% a investițiilor în trimestrul al doilea din 2026. Alexandru Nazare a concluzionat că statul nu poate promite astăzi pentru a împrumuta mâine și a cere plăți ulterioare cetățenilor.
Gestionarea deficitului și a datoriei publice este un proces continuu care influențează stabilitatea macroeconomic a țării. În cadrul Uniunii Europene, pragul de deficit bugetar este monitorizat strict, fiind stabilit la 3% din PIB conform pactului de stabilitate. Menținerea indicatorilor sub control este vitală pentru accesul la finanțări la costuri optime și pentru menținerea încrederii investitorilor pe piețele internaționale de capital.