Confederația Patronală Concordia a efectuat o analiză a programului de guvernare pentru perioada 2026-2028, elaborat de Guvernul condus de Luca Niculescu. Deși documentul conține peste douăzeci de măsuri propuse de organizație, principalul risc identificat de confederație vizează finanțarea acestora. Programul vizează reducerea deficitului și relansarea investițiilor, însă nu prezintă modalitățile concrete prin care vor fi acoperite toate angajamentele de cheltuieli publice asumate de noul guvern.
Directorul executiv Concordia, Paul Aparaschivei, a subliniat că programul include cerințe vechi ale mediului de afaceri, precum predictibilitatea fiscală și eliminarea IMCA. Acesta a menționat că integrarea unui ministru dedicat inteligenței artificiale reprezintă un semnal strategic important pentru România. Totuși, Paul Aparaschivei a precizat că ambiția programului necesită resurse și un calendar clar de implementare, indicând faptul că bugetul pe 2027 va determina dacă promisiunile devin rezultate pentru companii și angajați.
Printre măsurile solicitate de Concordia și incluse în document se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027. Conform estimărilor confederației, această acțiune ar putea lăsa aproximativ 1,75-2 miliarde de lei în companii pentru investiții și activitate economică. De asemenea, programul prevede investiții în rețelele de energie prin 117 lucrări planificate între 2026 și 2035 și majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare cu un miliard de euro.
Organizația solicită în continuare un buget pentru anul 2027 care să specifice clar costul și sursa de finanțare pentru pensii, salarizarea în sectorul public și apărare. Concordia cere o agendă de simplificare a relației angajatorilor cu statul și o voce mai puternică a României în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, sunt solicitate măsuri pentru sectoarele de transporturi rutiere și IT, precum și completarea programului cu mecanisme care să susțină flexibilitatea muncii.
Analiza vine într-un context economic dificil, marcat de scăderea PIB-ului cu 0,6% în primul semestru din 2026 și o scădere a producției industriale de 3,7% în primele șapte luni. Între mai 2025 și iunie 2026, economia a pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în sectorul industrial. În același timp, datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,7%.
Evoluția indicatorilor macroeconomici relevă o presiune sporită asupra bugetului de stat, în condițiile în care cheltuielile cu dobânzile publice au înregistrat o creștere semnificativă în primele opt luni. Această situație financiară complică posibilitatea de a finanța noile promisiuni de cheltuieli publice fără a compromite stabilitatea deficitului bugetar. Sectorul educației și cel al sănătății sunt menționați ca având nevoie de o rectificare bugetară rapidă pentru a funcționa eficient.