Think-tank-ul economic Frames avertizează că lipsa de predictibilitate fiscală afectează grav economia românească, propunând implementarea unui moratoriu fiscal de 3-5 ani. Analiza subliniază că deciziile luate fără consultarea contribuabililor au dus la scăderi de venituri bugetare, nu la creșteri. În acest context, experții recomandă stabilirea unui dialog periodic între premierul Luca Niculescu și reprezentanții celor mai mari companii din economie pentru a evita erorile de implementare.
Instabilitatea taxelor este ilustrată prin evoluția impozitului pe dividende, care s-a triplat în ultimii patru ani. Cota a crescut de la 5% la finalul anului 2022, ajungând la 16% în ianuarie 2026, prin trei majorări succesive. Adrian Negrescu, managerul Frames, a explicat că acest fenomen împiedică antreprenorii să își planifice afacerile pe termen lung. Această incertitudine este comparată cu o taxă suplimentară, extrem de costisitoare pentru orice plan de afaceri.
Efectele acestei politici se reflectă direct în scăderea masivă a investițiilor străine directe. În primul semestru al anului 2026, fluxul net de investiții a scăzut cu 82%, de la 3,72 miliarde de euro la doar 669 de milioane de euro. Mai grav, profiturile reinvestite au înregistrat un sold negativ de 1,1 miliarde de euro în aceeași perioadă. Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a considerat acest semnal ca fiind unul care nu poate fi ignorat de către autorități.
Un alt exemplu critic este „taxa pe stâlp”, impozitul pe construcțiile speciale aplicat infrastructurii de energie și telecomunicații. Această taxă a fost reintrodusă în 2025 prin OUG „trenuleț”, cu o cotă de 1%. Federația Patronală a Energiei a avertizat că această măsură este distructivă pentru investițiile necesare rețelelor electrice și parcurilor fotovoltaice. Investitorii sunt descurajați nu de valoarea taxei, ci de lipsa unui calendar fiscal predictibil.
Alte sectoare au fost lovite de schimbări bruște, precum industria jocurilor de noroc sau sectorul imobiliar. Prin OUG 7/2026, numărul aparatelor de joc autorizate a scăzut cu 88%, iar încasările din taxele de autorizare au pierdut aproape 40% din valoare. În sectorul locuințelor, creșterea TVA-ului de la 9% la 21% a scăzut accesibilitatea pentru cumpărători. Totodată, producția de autoturisme a scăzut cu 13%, iar la Dacia aceasta a înregistrat o scădere de 18%.
Contextul economic actual este marcat de presiuni bugetare și discuții privind pilonii de protecție socială. În timp ce premierul Luca Niculescu a asigurat că nimeni nu se atinge de Pilonul II de pensii, alte sectoare precum transporturile feroviare se confruntă cu dificultăți financiare. Această stare de incertitudine generală subliniază necesitatea unui pact fiscal stabil pentru a asigura creșterea economică pe termen lung.