Ajustarea fiscală în România trebuie să continue în anii următori pentru a permite scăderea deficitului bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2031. Totuși, spațiul disponibil pentru noi creșteri ale taxelor este din ce în ce mai limitat, având în vedere presiunea deja existentă asupra companiilor și a populației. Această situație apare într-un context în care economia resimte efectele creșterii fiscalității, cu o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent.
Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe PwC România, subliniază necesitatea găsirii unui mix care să permită consolidarea fiscală fără a fragiliza creșterea economică. Dacă răspunsul la problema deficitului va rămâne exclusiv majorarea fiscalității, există riscul de a pune presiune pe investiții, pe consum și pe competitivitatea generală. O economie care încetinește face mult mai dificilă readucerea finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă, riscând să afecteze capacitatea de a genera venituri bugetare.
România a parcurs o perioadă de ajustare extrem de rapidă, realizând în doar douăsprezece luni ceea ce alte state eșolonează pe trei sau patru ani. În acest interval, cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, iar impozitele locale pe proprietate au fost majorate. Deși aceste măsuri au ajutat la scăderea deficitului, presiunea pe prețuri a rămas ridicată, inflația atingând valori de peste 10%.
Pentru a atinge obiectivele bugetare, specialistul propune trei direcții majore, prima fiind îmbunătățirea colectării veniturilor. În 2023, statul nu a încasat o treime din TVA-ul datorat, o pierdere de 45,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, raportarea SAF-T sau sistemul e-Transport poate recupera sume semnificative, fiecare punct procentual recuperat aducând aproximativ 1,5 miliarde lei la bugetul de stat.
A doua măsură vizează reforma cheltuielilor publice, asigurând în același timp investițiile necesare în infrastructură, energie, educație și digitalizare. A treia direcție este asigurarea predictibilității, astfel încât regulile fiscale să nu se schimbe constant, ceea ce ar ajuta companiile să absoarbă o fiscalitate mai mare. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, prevăzută pentru anul 2027, este văzută ca un pas spre stabilitatea necesară pentru atragerea investițiilor pe termen lung.
Eforturile de consolidare fiscală sunt monitorizate atent de agențiile de rating, precum Fitch, Moody's și S&P, care au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă. Comisia Europeană estimează că deficitul pentru acest an va fi de aproximativ 6,2% din PIB. Pentru a ajunge la ținta de sub 3% până în 2031, este necesară o corecție de încă aproximativ trei puncte procentuale din PIB, o etapă considerată mai dificilă decât cea precedentă.