România se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea bugetului, deoarece spațiul disponibil pentru noi majorări de taxe este tot mai limitat. Deși ajustarea fiscală trebuie să continue pentru ca deficitul să atingă ținta de 3% din PIB până în anul 2031, economia resimte deja presiunea fiscalității crescute. Creșterea taxelor din ultimul an a afectat atât populația, cât și companiile, contribuind la o estimare de creștere economică de doar 0,7% pentru anul curent.
Prima etapă a corecției bugetare a fost realizată rapid, prin măsuri care au adus venituri imediate, dar au și fragilizat consumul. România a trecut prin perioade cu deficituri masive, atingând un nivel de 9,3% din PIB în urmă cu doi ani, cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru a reduce acest indicator, cota standard de TVA a fost urcată de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, iar impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%.
Efectele acestor măsuri sunt vizibile în datele economice, însă și în dificultățile de piață. În primul an de TVA majorat, în perioada august 2025 - iulie 2026, încasările din această taxă au crescut cu 22,2% față de anul precedent, conform Ministerului Finanțelor. Totuși, inflația a atins un vârf de 10,85% în mai, iar vânzările din comerț au intrat pe minus pentru o perioadă de un an întreg, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de scădere, conform datelor Eurostat.
Pentru a menține sustenabilitatea fără a pune presiune pe investiții și competitivitate, noul guvern propune un mix de măsuri diferite. Direcțiile includ eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, lărgirea bazei de impozitare și rambursările mai rapide către companii. Obiectivul este mutarea accentului de la noi creșteri de taxe către o consolidare fiscală bazată pe controlul cheltuielilor publice și pe o colectare mult mai eficientă a veniturilor deja datorate.
Cea mai mare rezervă de venituri pentru stat nu provine din cote mai mari, ci din TVA-ul neîncasat. În 2023, România a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza gap-ului de conformare, cel mai mare din Uniunea Europeană, față de o medie de 9,5%. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, raportarea SAF-T și sistemul e-Transport poate ajuta ANAF să recupereze aceste sume. Fiecare punct procentual recuperat din acest gap ar aduce aproximativ 1,5 miliarde lei suplimentare la bugetul de stat.
În contextul actual, România se află într-o etapă de tranziție spre o gestionare mai riguroasă a resurselor publice. Deși agențiile de rating, precum Fitch, Moody's și S&P, au menținut țara în categoria recomandată investițiilor, perspectiva rămâne negativă. Consolidarea fiscală este esențială pentru stabilitatea pe termen lung, însă succesul depinde de capacitatea statului de a îmbunătăți colectarea și de a asigura un cadru predictibil pentru mediul de afaceri.