Noul program de guvernare pentru perioada 2026-2028 integrează peste 20 de măsuri solicitate de mediul de afaceri, însă resursele financiare necesare rămân o problemă majoră. Confederația Patronale Concordia a observat că, deși angajamentele sunt incluse, Executivul nu explică clar sursele de finanțare pentru reducerea deficitului bugetar și relansarea investițiilor. Această incertitudine afectează capacitatea companiilor de a planifica activitatea pe termen lung, în condiții de volatilitate economică.
Printre principalele propuneri adoptate se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027. Conform estimărilor furnizate de Concordia, această decizie ar putea lăsa în companii între 1,75 și 2 miliarde de lei, sume care pot fi direcționate către investiții. Măsura ar avea un impact extins, beneficiind nu doar companiile vizate direct, ci și întregul segment al firmelor mici și mijlocii.
Predictibilitatea fiscală reprezintă un alt pilon central, prin introducerea unui termen de cel puțin șase luni între anunțarea și aplicarea modificărilor legislative. Programul vizează, de asemenea, digitalizarea administrației, reforma ANAF și reducerea sarcinilor administrative pentru firme cu minimum 25%. În sectorul energetic, Guvernul planifică 117 lucrări pentru dezvoltarea rețelelor în perioada 2026-2035, introducând totodată și tariful binom.
Pentru susținerea capitalului, Executivul propune majorarea cu un miliard de euro a fondurilor Băncii de Investiții și Dezvoltare. Concordia solicită însă un calendar de implementare cu responsabili clari și alocări bugetare realiste pentru fiecare reformă. Este necesară o claritate sporită în bugetul anului 2027 pentru a vedea cum vor fi acoperite cheltuielile pentru pensii, salarizarea sectorului public și apărare.
Situația economică actuală este marcată de o scădere a PIB-ului cu 0,6% în primul semestru al anului 2026 și de o reducere de 3,7% a producției industriale. În perioada mai 2025 - iunie 2026, economia a pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în sectorul industrial. Pe lângă aceste dificultăți, datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB.
Contextul economic este agravat de creșterea costurilor de finanțare ale statului, cheltuielile cu dobânzile fiind în creștere cu 26,7% în primele opt luni ale anului. Această presiune bugetară apare într-un moment în care mediul de afaceri cere și măsuri specifice pentru sectoarele de transporturi rutiere și IT, precum modificări ale sistemului TollRO sau stimularea inovării în domeniul inteligenței artificiale.