Ajustarea fiscală în România trebuie să continue pentru a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB până în anul 2031, însă spațiul pentru noi majorări de taxe este din ce în ce mai limitat. Creșterea fiscalității din ultimul an a generat o presiune semnificativă asupra populației și a companiilor, în condițiile unei creșteri economice estimate la doar 0,7% pentru acest an. România trebuie să găsească un echilibru între consolidarea fiscală și menținerea unei creșteri economice sustenabile.
România a parcurs o perioadă de corecție extrem de rapidă, reducând un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, într-doisprezece luni. Această diminuare a fost realizată în principal prin măsuri fiscale, precum creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și creșterea impozitelor locale pe proprietate. Deși aceste măsuri au funcționat din punct de vedere bugetar, ele au afectat consumul și competitivitatea.
Impactul economic este vizibil prin datele privind inflația și comerțul. După majorarea TVA, inflația a atins un vârf de 10,85% în mai, iar în septembrie aceasta a urcat din nou la 6,61%, conform datelor INS. Vânzările din comerț au intrat într-o perioadă de scădere care a durat un an întreg, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de evoluție, conform Eurostat. Abia în august 2026, comerțul cu amănuntul a revenit pe creștere, cu 2,3% față de luna iulie.
Pentru a atinge țintele de deficit, statul trebuie să se concentreze pe colectarea veniturilor deja datorate, nu pe noi taxe. În 2023, România a înregistrat cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană, pierzând 45,5 miliarde lei din TVA-ul care ar fi trebuit încasat. Fiecare punct procentual recuperat din acest gap ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde lei la buget. Instrumente precum facturarea electronică, SAF-T și e-Transport sunt esențiale pentru a eficientiza procesul de colectare prin ANAF.
O a doua direcție de acțiune vizează reforma cheltuielilor publice, asigurând în același timp investițiile în infrastructură, energie, educație și digitalizare. De asemenea, predictibilitatea fiscală este crucială pentru companii, care pot absorbi costuri mai mari dacă regulile nu se schimbă constant. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, anunțată pentru anul 2027, este văzută ca un pas spre stabilitatea necesară pentru atragerea investițiilor și consolidarea unei economii competitive.
Eforturile de consolidare fiscală sunt monitorizate de agențiile de rating, Fitch, Moody’s și S&P, care au menținut România în categoria recomandată investițiilor, deși cu perspectivă negativă. În primele opt luni din 2026, deficitul a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025, conform Ministerului Finanțelor. Această traiectorie indică o scădere a deficitului, dar procesul de ajustare rămâne complex într-o economie care încetinește.