România traversează un paradox fiscal marcat de creșterea constantă a taxelor și impozitelor, în condițiile în care veniturile fiscale rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană. În perioada 2023-2024, taxele au fost majorate prin patru valuri distincte, însă veniturile fiscale raportate la PIB au crescut cu doar 1,3%. În prezent, nivelul colectării acestor venituri se situează între 27% și 29% din PIB, o cifră semnificativ sub media europeană de 40%.
Problema colectării veniturilor este agravată de o evaziune fiscală masivă, România fiind situată pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește frauda cu TVA. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, subliniază că țara are o problemă majoră de colectare, menționând că Bulgaria are taxe mai mici, dar o colectare mai eficientă. Analistul avertizează că majorarea taxelor nu reprezintă soluția, deoarece România este deja pe primul loc în UE după media taxării muncii.
Structura veniturilor statului român este puternic concentrată pe taxarea muncii și a contribuțiilor sociale, care reprezintă peste 40% din total. În contrast, impozitele directe plătite de cetățeni constituie doar 21% din veniturile fiscale, în timp ce la nivelul UE, impozitele directe, cele indirecte și contribuțiile sociale sunt distribuite aproximativ egal, câte o treime fiecare. Această distribuție reflectă o presiune fiscală disproporționată asupra angajaților, ceea ce duce la o participare scăzută a forței de muncă în piață.
Pentru combaterea fraudei cu TVA, experții propun extinderea mecanismului de taxare inversă, o măsură deja utilizată în România doar pentru domenii precum construcțiile, energia electrică, gazele naturale, carburanții sau cerealele. Adrian Codirlașu explică faptul că Bulgaria și Italia au reușit să reducă evaziunea fiscală prin implementarea acestor măsuri. În Italia, pierderile anuale cauzate de decalajul de TVA s-au redus cu două treimi după adoptarea taxării inverse, demonstrând eficiența acestui instrument.
În prezent, decalajul de TVA în România depășește 30%, ceea ce înseamnă că bugetul național pierde anual între 40 și 50 de miliarde de lei. Deși au fost introduse platforme digitale precum e-Factura și e-Transport pentru a moderniza administrarea fiscală, deficitul bugetar a continuat să crească în anii 2023 și 2024. Adrian Codirlașu critică abordarea autorităților care preferă creșterea taxelor pentru a finanța cheltuielile statului, în loc să se concentreze pe reducerea deficitului prin controlul costurilor administrative.
Evoluția deficitului bugetar în România este strâns legată de echilibrul dintre încasările fiscale și cheltuielile publice masive. În contextul în care o parte semnificativă din buget este direcționată către asistența socială, salariile bugetarilor și pensii, creșterea veniturilor nu garantează reducerea deficitului dacă cheltuielile cresc proporțional. Această dinamică fiscală pune presiune pe sectorul privat, care este cel care generează resursele necesare pentru funcționarea statului.