Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat o serie de majorări fiscale în 2025, motivate de necesitatea reducerii deficitului bugetar, care era cel mai mare din Uniunea Europeană. În 2024, deficitul a atins 9,3% din PIB, iar în 2025 acesta a coborât la 7,9% din PIB, conform datelor Eurostat. Aceste măsuri au fost necesare pentru a evita retrogradarea ratingului și pentru a respecta cerințele Comisiei Europene în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Prin Legea nr. 141/2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025. De asemenea, impozitul pe dividende a fost majorat de la 10% la 16% pentru distribuțiile de la 1 ianuarie 2026, iar impozitul suplimentar pe cifra de afaceri al băncilor mari a crescut de la 2% la 4% din 1 iulie 2025. Guvernul estima că aceste schimbări vor aduce în buget 9,5 miliarde lei în 2025 și 35 de miliarde lei în 2026.
Impactul acestor taxe asupra economiei a inclus scăderea profitului companiilor și, implicit, reducerea investițiilor străine directe. Creșterea prețurilor prin TVA a afectat consumul, iar producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni ale anului. În perioada dintre mai 2025 și iunie 2026, s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în sectorul industriei, conform programului de guvernare depus la Parlament.
Deși veniturile bugetare au crescut cu 11,8% în primele nouă luni ale anului, ajungând la 522,07 miliarde lei, o parte semnificativă a banilor merge către plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde lei, la un total de 50,63 miliarde lei, reprezentând 2,5% din PIB. Aproape o cincime din veniturile încasate în plus de stat au fost utilizate exclusiv pentru a acoperi această creștere a costurilor cu servicierea datoriei.
Costul mediu al datoriei publice guvernamentale a urcat de la 4,5% la sfârșitul anului 2025 la 5,3% la sfârșitul lunii martie 2026, conform datelor din Ministerul Finanțelor. Această evoluție este cauzată de înlocuirea treptată a vechii datorii cu una nouă, la rate de dobândă superioare. Programul de guvernare estimează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la aproximativ 3% din PIB în anii 2026 și 2027.
România se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, care impune reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. În iunie 2025, Comisia Europeană a semnalat lipsa unor măsuri eficiente, ceea ce a pus în pericol accesarea unor fonduri europene. În prezent, agențiile de rating S&P, Moody's și Fitch mențin România pe ultima treaptă recomandată investițiilor, cu o perspectivă negativă asupra stabilității financiare.