Adolescenții utilizează tot mai frecvent platforme de inteligență artificială, precum ChatGPT, nu doar pentru activități școlare, ci și pentru a discuta despre problemele lor personale. Acești tineri apelează la tehnologie pentru a cere sfaturi legate de relațiile cu părinții, dificultățile de integrare socială sau stările emoționale prin care trec. Fenomenul ridică întrebări despre pragul dintre utilitatea tehnologiei și apariția unei dependențe emoționale față de un chatbot.
Tehnologia oferă un răspuns disponibil permanent și lipsit de judecăți evidente, ceea ce poate face chatbotul să pară un interlocutor mai accesibil decât adulții din jurul adolescentului. Totuși, specialiștii avertizează că modelele de inteligență artificială pot crea iluzia unei înțelegeri autentice. Deși aceste sisteme pot reproduce un limbaj care pare empatic, ele nu posedă experiențe personale, emoții reale sau capacitatea de a evalua clinic o situație complexă.
Riscurile acestui tip de interacțiune au fost evidențiate de un caz internațional care a implicat adolescentul american Adam Raine, de 16 ani. Acesta și-a pus viața în pericol în aprilie 2025, iar familia sa a intentat un proces împotriva dezvoltatorului ChatGPT. Familia susține că anumite conversații purtate cu chatbotul ar fi validat gândurile suicidare ale tânărului, contribuind direct la agravarea stării sale psihice într-un moment critic.
În urma acestui eveniment, compania responsabilă a transmis condoleanțe familiei și a recunoscut că mecanismele de siguranță pot deveni mai puțin eficiente în cadrul conversațiilor foarte lungi. Deși au anunțat măsuri de îmbunătățire a sistemelor de protecție, responsabilitatea juridică și legătura directă dintre dialogurile cu AI și tragedia produsă reprezintă în continuare subiectul unor proceduri judiciare intense.
Psihologii recomandă ca părinții să nu reacționeze cu interdicții sau reproșuri atunci când observă că un adolescent discută frecvent cu un chatbot despre problemele sale. În loc de sancțiuni, autorii recomandă ca părinții să încerce să înțeleagă motivele pentru care copilul lor a ales această formă de comunicare digitală. Este esențial să se analizeze de ce tinerii preferă interfața tehnologică în detrimentul dialogului cu persoanele din mediul lor apropiat.
Evoluția rapidă a tehnologiilor de tip generativ a transformat modul în care accesăm informația și interacțiunile sociale, impunând noi provocări pentru sănătatea mintală. În contextul digitalizării accelerate, gestionarea riscurilor legate de consilierea algoritmică devine o prioritate pentru părinți și specialiști, având în vedere impactul pe care răspunsurile automate, adesea incomplete sau nepotrivite, îl pot avea asupra vulnerabilității psihologice a tinerilor.