Extinderea capacităților de energie solară și utilizarea bateriilor, în tandem cu accelerarea procesului de electrificare, ar putea reduce costurile totale de funcționare ale sistemului electric cu până la 40% până în anul 2030. Această analiză este prezentată în raportul „System Costs of Electricity: A New Baseline for the 21st Century Economy”, elaborat de Schneider Electric Research Institute (SERI). Studiul evidențiază modul în care resursele energetice distribuite pot optimiza infrastructura și pot diminua cheltuielile suportate de consumatori.
Analiza realizată de SERI a inclus evaluarea a 40.500 de scenarii diferite, vizând evoluția costurilor pentru energia solară, baterii și rețelele electrice. Cercetătorii au urmărit impactul diverselor combinații tehnologice asupra costurilor totale ale sistemului energetic global. Raportul subliniază că bateriile sunt unul dintre factorii cu cea mai mare influență asupra acestor costuri, însă o necorelare între durata de stocare și activele energetice poate crește cheltuielile cu până la 35% față de nivelul de referință actual.
Eficiența investițiilor depinde de sincronizarea instalării capacităților solare și de stocare cu evoluția cererii de electricitate. O dezvoltare neechilibrată între producția de energie regenerabilă și consumul propriu-zis poate genera creșteri temporare ale costurilor. Pentru a valorifica potențialul tehnologiilor, este necesară accelerarea electrificării în sectoare precum transporturile, încălzirea și infrastructura digitală. Vehiculele electrice, pompele de căldură și centrele de date pot utiliza capacitatea suplimentară din rețea, distribuind costurile fixe pe un volum mai mare de energie.
Schneider Electric Research Institute propune trei direcții prioritare pentru accelerarea tranziției către un sistem electric mai eficient. Prima vizează reducerea vârfurilor de consum prin tarife diferențiate și scheme de sprijin pentru sistemele fotovoltaice cu baterii. A doua direcție impune corelarea investițiilor în producție cu cele în consum pentru a evita dezechilibrele. Ultima recomandare vizează reducerea costurilor tehnologice prin simplificarea autorizării, achiziții publice și dezvoltarea programelor de formare profesională pentru personal.
Deciziile de investiții luate de companii, gospodării și industrie pot contribui colectiv la scăderea costurilor sistemului electric. Politicile publice ar trebui să faciliteze adoptarea tehnologiilor distribuite și să încurajeze flexibilitatea consumului, fără a impune obligatorii capacități de producție pentru fiecare amplasament. Conform estimărilor din raport, economiile rezultate din optimizarea acestui sistem ar putea aduce un beneficiu de aproximativ 0,8% la PIB-ul global până în anul 2030, sporind competitivitatea economică.
Evoluția costurilor și a stabilității sistemelor electrice rămâne un subiect critic în contextul tranziției energetice. În România, gestionarea echilibrului între producție și importuri este o temă constantă, având în vedere situații în care pragul de 3.000 MW importați a fost depășit din nou, în condițiile în care un reactor de la Cernavodă funcționa la jumătate de capacitate.