O conferință dedicată impactului inteligenței artificiale asupra economiei a avut loc la București în perioada 14-15 octombrie 2026. Evenimentul, intitulat „Revoluția tehnologică și reglementarea Inteligenței Artificiale: beneficii, oportunități, riscuri”, a reunit peste 120 de reprezentanți din diverse sectoare. Participanții au provenit din instituții europene și naționale, autorități de reglementare, sistemul judiciar, mediul universitar și sectorul privat, pentru a discuta despre transformarea digitală.
Organizată de Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, manifestarea a avut parteneri precum Reprezentanța Comisiei Europene în România, Think Tank 360, Women in Data Science Romania și Centrul pentru Analize Strategice. Agenda celor două zile de discuții a cuprins patru paneluri și peste 20 de teme specifice. Experții au analizat în mod detaliat aplicarea Regulamentului european privind inteligența artificială, axându-se pe implicațiile juridice, economice și sociale ale acestor noi tehnologii.
În cadrul dezbaterilor, mediul de afaceri a pus accent pe influența noilor obligații asupra costurilor operaționale și a deciziilor de investiții. S-a subliniat importanța competitivității firmelor și a accesului pe piețele externe prin adoptarea standardelor comune de securitate și transparență. Participanții au evidențiat necesitatea calculării riguroase a costurilor de conformare, avertizând totodată asupra riscurilor economice generate de o eventuală întârziere în adoptarea tehnologiei de tip AI.
Sectorul juridic a abordat teme precum transparența proceselor decizionale, răspunderea pentru deciziile asistate de calculatoare și protecția drepturilor fundamentale. Panelul dedicat justiției a inclus discuții despre interoperabilitate, identitatea digitală, protecția datelor și procedurile judiciare, insistând pe menținerea mecanismelor de control uman. De asemenea, s-a discutat despre corelarea normelor din AI Act cu alte regulamente comunitare, precum Regulamentul general privind protecția datelor sau Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar.
Pe partea de finanțare, discuțiile au vizat predictibilitatea fiscală pentru activitățile de cercetare și dezvoltare, precum și accesul la resurse avansate de calcul prin centrele europene specializate. S-a pus un accent deosebit pe securitatea digitală și protecția infrastructurilor critice, abordând normele de reziliență cibernetică și soluțiile de cloud guvernamental. Obiectivul final al acestui dialog strategic este armonizarea reglementărilor cu cerințele reale ale economiei și consolidarea încrederii partenerilor comerciali.
Implementarea unui cadru legislativ clar pentru inteligența artificială reprezintă un pas esențial în procesul de digitalizare a economiilor europene. În contextul actual, reglementările precum AI Act urmăresc să echilibreze stimularea inovării tehnologice cu protecția cetățenilor și a datelor personale. Această abordare este vitală pentru a asigura o dezvoltare economică responsabilă, care să permită companiilor să rămână competitive pe piața globală, minimizând în același timp suprapunerile de sarcini administrative.